Campania electorală abia începută contabilizează o mulțime de candidați pentru Cotroceni. Necunoscuta, poate mai mult ca în toate scrutinele anterioare, ține de repartizarea simpatiei și intențiilor de vot între categorii de competitori al căror discurs vizează aceleași categorii de aderenți.
Iar cea mai interesantă situație se regăsește în bazinul intitulat drept „progresist”.
În fapt, o colecție de alegători USR, fie ei salariați ai marilor corporații din mediul urban, nemuțumiți de ritmul dezvoltării economice a țării ori doar adepți ai discursului „anti-sistem” și împotriva partidelor politice. Legitime sau nu, raționale sau nu, aceste teme capacitează, probabil, în jurul a 20% dintre opțiuni.
Generic, le putem atribui zonei USR, măcar judecând scorul excepțional realizat de Elena Lasconi în 24 noiembrie, scor nerepetat de propriul partid doar o săptămână mai târziu, pe 1 decembrie: candidatul a obținut 1,7 milioane de voturi, iar partidul doar 1,1 milioane de voturi. În această ecuație trebuie văzută competiția dintre Elena Lasconi și Nicușor Dan, câtă vreme există mai multe elemente de separație clară dintre cei doi.
Deși neproductivă și adesea cu accente fasciste („ciuma roșie”), identificarea unui adversar politic însuflețește propriii votanți. Totuși, în cazul Elenei Lasconi discursul este credibil, în vreme ce Nicușor Dan a încercat și chiar reușit să fie favorizat de jocurile de culise de la alegerile locale. În absența bâlbelor coaliției și scandalului orchestrat de Klaus Iohannis în interiorul acesteia, poate că deznodământul din 9 iunie ar fi fost cu totul altul.
2. Finanțarea campaniei.
În vreme ce asupra fondurilor folosite de Elena Lasconi nu au apărut suspiciuni, neclaritățile abundă în cazul lui Nicușor Dan. Atât precampania clasică, abundentă în numeroase panouri publicitare exorbitante, cât și cea online, suspectă prin explozia conturilor favorabile, pe model Călin Georgescu, ridică semne de întrebare. Posibilitatea ca un „independent” lipsit de subvenții să primească ajutor privat dezinteresat tinde, evident, către zero.
3. Relația cu susținători apropiați de Rusia.
Deși ambii candidați promovează un discurs pro-occidental, acuzațiile vizând apropierea lui Nicușor Dan de un susținător cu relații de afaceri verificate în Rusia și Belarus sunt publice. Nici pozițiile pro-Kremlin ale respectivului, de pe rețele sociale virtuale, nu mai sunt un secret pentru nimeni.
4. Performanța administrativă.
Pentru evidența dezastrului edilitar al Bucureștiului nu sunt necesare argumente. E drept că nu știm mare lucru despre succesul Elenei Lasconi la Câmpulung, însă paralizarea economică și stoparea dezvoltării Capitalei sunt certitudini. Miliarde de euro, în fonduri nerambursabile, au fost pierdute pentru investiții majore în pasaje, spitale, școli și obiective sportive. Zeci de milioane de euro în pagube decise definitiv de instanță sunt plătite din bani publici, parcurile sunt în paragină, iar bulevardele arată ca după război, presărate cu așa-zise șantiere ale termoficării, în fapt doar gigantice gropi abandonate.
5. Tematica moralității.
Dacă ne gândim la sloganul vizând onestitatea, parcursul celor doi e diferit. Ștampila de matematician nu poate compensa munca de „activist civic” al rețelei Soros în România, nici acuzațiile de șantaj în blocarea dezvoltatorilor, până la stabilirea unui „preț corect”, nici lipsa de comunicare sau sfidarea instanțelor. În plus, dacă am urma narativul care l-a consacrat, în interiorul USR Nicușor Dan este susținut de personaje cu probleme de natură penală, de la Clotilde Armand la Vlad Voiculescu sau Allen Coliban, ceea ce nu se poate spune despre Elena Lasconi.
Rămâne de văzut ce vor decide alegătorii USR, indiferent ce ar stabili, oficial sau nu, conducerea de partid. Dacă se vor lăsa din nou păcăliți sau vor fi consecvenți cu singurul lor lider care a reușit să depășească pe candidatul PSD în primul tur al alegerilor anulate. Decizia ar putea fi simplă, câtă vreme Elena Lasconi se află deja pe buletinele de vot tipărite. Însă răspunsul va veni pe 4 mai. Atunci vom ști dacă femeia care luptă singură cu întregul sistem aliniat în spatele lui Nicușor Dan a reușit să convingă sau va fi încă o victimă a intereselor externe în România.
