Directorul de investiţii al Salrom, Nicolae Şoltuz, a afirmat că inundaţiile din 2022 de la Salina Praid au apărut din cauza faptului că albia râului nu a fost decolmatată şi ”anumiţi copaci au fost doborâţi de către castori şi au făcut un blocaj pe apă”. El a menţionat că, atunci, apa nu s-a revărsat peste diguri, ci a luat-o pe după diguri şi a făcut zone de intrare prin spatele digurilor, dizolvând sarea.
Directorul de investiţii al Salrom a fost întrebat, luni, la şedinţa Comisiei parlamentare de Mediu la care au fost chemaţi să dea explicaţii şefii Salrom şi de la Apele Române privind situaţia de la Salina Praid, de ce lucrările din 2012 au fost blocate.
”Lucrările din 2012 nu au fost blocate complet, ca să zic aşa. Au fost deblocate după lungi insistenţe. Acel custode, de la acea vreme, atunci când s-a pus problema de a aviza construirea acelor diguri a pus nişte condiţii de realizare a acelor diguri, tocmai pentru protejarea castorilor, respectiv nişte găuri prin dig prin care castorul să poată trece, respectiv din trei diguri sau din patru diguri să se construiască numai trei sau două, nu mai ţin minte exact. Dar există hârtie în sensul acesta şi se ştie foarte clar că au fost restricţii impuse pentru construirea acelor diguri. Digurile au fost construite până la sfârşitul anului 2015, dacă ţin bine minte”, a explicat reprezentantul Salrom.
Întrebat dacă lucrările din 2012 au fost finalizate, Nicolae Şoltuz a răspuns: ”Da, şi există şi proces-verbal de recepţie în sensul acesta cu cei de la Apele Române. Nu l-am făcut mai mic sau mai lat sau mai jos, există proces-verbal de recepţie”.
El a explicat şi motivul pentru care au apărut inundaţiile de acum trei ani.
”Inundaţiile din 2022 au apărut nu ca urmare a debitului mare sau mai mic, ci din cauza faptului că albia râului nu a fost decolmatată şi anumiţi copaci au fost doborâţi de către castori şi au făcut un blocaj pe apă, fapt consemnat în minuta respectivă. Apa respectivă, odată blocată, a luat-o în sens invers pe după digurile respective, deci apa nu s-a revărsat peste diguri pentru că digurile erau mai mici, ci a luat-o pe după diguri şi a făcut zone de intrare prin spatele digurilor, dizolvând sarea. Astea au fost evenimentele din 2022”, a mai declarat reprezentantul Salrom.
De asemenea, directorul de Management Integrat de la Salrom, Marius Gubernat, a afirmat la Comisia parlamentară de Mediu că instituţia pe care o reprezintă a fost singura care a făcut investiţii în zona Salinei Praid.
”Ceea ce vă pot spune este că noi, de-a lungul anilor şi asta este cu siguranţă e verificabil şi se poate dovedi prin hârtii, am făcut tot ce ne-a stat în putinţă ca să ne asigurăm măcar ceea ce înseamnă exploatarea zăcământului pe care îl aveam noi acolo, zăcământului de sare pe care îl aveam noi la Praid. Din ce am văzut din hârtii, uitându-ne un pic în urmă am fost cam singurii care au băgat bani serioşi, dar din păcate noi am tratat de fiecare dată efectele şi mai puţin cauzele. Noi avem acolo o licenţă de exploatare şi licenţa respectivă ne obligă să avem o aşa-numită protecţie a zăcământului. În cadrul acestei protecţii a zăcământului noi am efectuat de fiecare dată aproape în fiecare an lucrări”, a afirmat Marius Gubernat.
