Inteligenţa artificială nu este rezervată marilor companii, ci este un sprijin imens pentru firmele mici. În acelaşi timp, meseriile repetitive sunt primele expuse riscului de dispariţie, spune Directorul ICI, Adrian-Victor Vevera, la Maratonul Profit “Inteligenţa artificială în economie” – Ediţia a II-a, organizat de Profit.ro.
Inteligenţa artificială (AI) începe să-şi facă loc în tot mai multe activităţi economice, iar România, chiar dacă a pornit mai lent, începe să recupereze. AI-ul nu ar trebui văzut ca o ameninţare, ci ca un instrument de lucru accesibil inclusiv întreprinderilor mici şi mijlocii, care pot face birocraţie, altă dată costisitoare, la preţuri modice, spune Adrian-Victor Vevera, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI).
„Inteligenţa artificială nu este apanajul companiilor mari, ci poate fi un ajutor real şi pentru un IMM care vrea să crească. Deja există aplicaţii uşor de folosit în contabilitate, resurse umane sau activităţi economice de bază, care pot fi accesate fără investiţii mari în echipamente şi personal special [ca altă dată]” spune expertul.
Potrivit acestuia, un alt avantaj major al AI-ului este preluarea sarcinilor repetitive şi plictisitoare, eliberând astfel resurse pentru activităţile umane care contează – creativitate, empatie, gândire critică. „Nu vorbim de înlocuirea oamenilor, ci de creşterea calităţii muncii prin instrumente care dau angajaţilor nişte superputeri”, a spus directorul ICI. Utilizarea AI se dublează de la un an la altul Deşi România a fost mult timp în coada digitalizării în UE, tendinţele s-au schimbat în ultimii ani. „În 2023 doar 1,5% dintre IMM-urile din România declarau că folosesc aplicaţii de AI. În 2024, procentul aproape s-a dublat”, a spus Vevera, adăugând că tranziţia e inevitabilă, în special pentru noile generaţii, tinerii care ies acum din şcoală, obişnuiţi deja să interacţioneze zilnic cu AI pentru sinteze sau teme.
Unele meserii vor dispărea
Însă odată cu oportunităţile, apar şi riscurile. Unele meserii vor dispărea, în special cele repetitive sau bazate pe procesarea masivă de date.
„Nu vom mai avea activitate care să nu fie influenţată de AI”, a spus Vevera. El a dat ca exemplu zona juridică, contabilitatea sau programarea de rutină – domenii în care AI-ul poate înlocui munca umană sau o poate reduce drastic.
În schimb, meseriile care implică intervenţie fizică sau contact direct cu realitatea – instalatori, şoferi, operatori de utilaje – vor fi mai greu de automatizat. „Nu o să vedeţi o aplicaţie AI care să vă repare instalaţiile sanitare sau să dea garanţii în trafic”, a comentat el.
Totuşi, chiar şi în aceste domenii, AI-ul va avea un rol, iar legislaţia va trebui adaptată.
„Depinde de cât îl lăsăm să fie intruziv. Trebuie să-l înţelegem şi să-l controlăm”, a spus Vevera, avertizând totodată că aplicaţiile prost antrenate sau încărcate cu date alterate pot genera rezultate periculoase.
