Oficialul norvegian lansează în ultimul său discurs în calitate de secretar general al NATO mai multe avertismente şi oferă câteva sfaturi, cu riscul de a irita unele dintre cele 32 de state membre.
”Voci s-au ridicat de ambele părţi ale Atlanticului pentru a îndemna America şi Europa să apuce pe drumuri diferite (…). Izolaţionismul nu va garanta securitatea nimănui”, urmează să declare Jens Stoltenberg în acest discurs, din care NATO a făcut publice fragmente.
Candidatul republican la fotoliul de la Casa Albă Donald Trump şi-a atacat în mai multe rînduri aliaţii europeni, pe care-i acuză de faptul că sunt ”rău platnici” şi a mers până la a-i ameninţa că-i va lăsa singuri în faţa unui atac rus dacă nu contribuie suficient la finanţarea Alianţei.
”Pertinenţa Alianţei atlantice a fost pusă în discuţie. Ea a fost considerată ca divizată, depăşită, în moarte cerebrală. Însă realitatea este că NATO este puternică, unită şi mai importantă ca niciodată”, urmează să spună Jens Stoltenberg.
”Trebuie să fim pregătiţi să plătim preţul păcii”, urmează să avertizeze şeful în exerciţiu al NATO şi să-i îndemne pe aliaţi să cheltuiască şi mai mult.
”Cu cât vor fi mai mulţi bani, cu atât apărarea noastră va fi mai puternică, disuasiunea mai eficientă şi securitatea mai mare”, dă el asigurări în acest fragmente.
CHELTUIELI CU APRAREA INSUFICIENTE
Doar 23 dintre cele 32 de state membre au atins obictivul stabilit de NATO în urmă cu zece ani, de a cheltui cel puţin 2% din PIB în cheltuieli militare.
Aceasta este o ”veste bună”, însă ”vestea rea este că nu mai este suficient să ne garanteze securitatea”, urmează el să spună.
Mai multe ţări sunt reticente să cheltuiască mai mult, după ani de tăieri bugetare a cheltuielilor cu armamentul, care au fost posibile mulţumită angajamentului american în Alianţă.
În privinţa Războiului din Ucraina, pe care Jens Stoltenberg l-a înfruntat la şefia NATO din primele zile, după anexarea crimeei de către Rusia în 2014, el intenţionează să-i îndemne pe aliaţi să discute cu Moscova, cu riscul de a-i irita pe unii – ca Polonia sau ţările baltice.
”Trebuie să stăm de vorbă cu vecinii noştri, oricât de dificil ar fi acest lucru”, afirmă el, potrivit acestor fragmente.
Însă ”Ucraina trebuie să se angajeze cu Rusia în poziţie de forţă”, adaugă el imediat.
Iar ”orice viitor acord de pace trebuie să fie susţinut de o susţinere militară puternică şi durabilă, nu doar de nişte bucăţi de hârtie”, urmează să avertizeze Jens Stoltenberg.
Franţa, criticată din cauză că a cerut ca Rusia ”să nu fie umilită”, la doar câteva luni după invazia rusă a Ucrainei, urmează să aprecieze acestîndemn.
Ea ar putea, în schimb, să fie mai critică faţăă de apelul pe care secretarul general în exerciţiu al NATO urmează să-l facă de a nu se ceda tentaţiei protecţioniste.
”Protecţionismul împotriva aliaţilor nu ne asigură securitatea”, urmează el să avertizeze.
Franţa depune eforturi ca ajutoarele Uniunii Europene (UE) destinate industriei armamentului să profite întreprinderilor europene.
Jens Stoltenberg urmează de asemenea să cheme la ordine anumite ţări europene tentate de o menţinere a unor relaţii comerciale puternice cu Moscova, ca Ungaria, să nu-şi facă priorităţi greşite.
”Libertatea este mai importantă decât liberul schimb. Nu trebuie să dăm la schimb nevoile noastre de securitate pe termn lung pe interese pe termen scurt”, urmează să evertizeze el.
Fostul premier norvegian părăseşte funcţia de secretar general după zece ani la conducerea NATO la 1 octombrie şi urmeaz să fie înlocuit de alt şef de Guvern, olandezul Mark Rutte.
