Trecerea la ora de vară poate crește pentru o perioadă riscul de accident vascular, cardiac și irascibilitatea, scade concentrarea, spre deosebire de trecerea la ora de iarnă, iar ortosomnia, obsesia ”somnului perfect”, prin folosirea unor gadgeturi de monitorizare, inhibă melatonina responsabilă de reglarea ceasului biologic.
În noaptea de 28 spre 29 martie, ora 3:00 devine ora 4:00. Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie.
Potrivit specialiștilor Compartimentului de Somnologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Buzău, schimbarea orei poate avea consecințe asupra unor persoane.
”Trecerea la ora de vară, sau cel puțin impunerea acestei ore de vară și a schimbării ei de două ori pe an, o dată în martie, o dată în octombrie, a apărut din necesitatea de a crește productivitatea, dar și din necesitatea de a face economie la mijloacele de iluminat. Pentru organism, consecințele nu sunt din cele mai bune pentru că nu toți funcționăm la fel. Genetic, unii suntem învățați să ne trezim devreme și atunci impactul la trecerea la ora de vară și dormitul cu 60 de minute mai puțin va fi, să spunem, un pic mai mic față de cei care se culcă mai târziu. Impactul este la fel de mare ca și la cei care se culcă târziu și asupra copiilor și adolescenților care sunt la școală și liceu, pentru că, genetic, copiii și adolescenții dorm până mai târziu. Dacă urmăriți presa, o să vedeți că în Franța există o inițiativă legislativă prin care se propune ca școlile și liceele să înceapă de la ora 9:00, tocmai pentru a respecta oarecum ritmuri copiilor. În momentul în care deja îi punem să se trezească cu o oră mai devreme, impactul nu va fi unul favorabil”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Oana Goidescu, medic primar-chirurg cu competențe în somnologie, în cadrul SJU Buzău.
Pentru a face mai ușoară trecerea de la ora de iarnă la cea de vară, medicii recomandă, în cazul persoanelor care resimt efecte, un antrenament prealabil de adaptare. Până în momentul în care ceasurile se vor da cu o oră înainte, se recomandă ca în fiecare zi somnul să fie redus cu 5-10 minute, astfel încât trecerea bruscă să nu afecteze organismul.
”Cel puțin prima săptămână efectele vor fi cele ale privării de somn pentru că dormim cu o oră mai puțin. Asta înseamnă că suntem mai irascibili, mai nervoși, mai somnoroși, mai lipsiți de concentrare, crește încărcarea și stresul cardiac și există riscul mai crescut în prima săptămână de infarct miocardic, de accident vascular. Impactul acestei treceri la ora de vară este mult mai mare comparativ cu trecerea la ora de iarnă, când dormim cu o oră mai târziu și care care ne ajută. Acomodarea, în general, durează între o săptămână și trei săptămâni. Ajungem și la niște măsuri care o să minimizeze impactul acestei treceri, un pic de antrenament cu două săptămâni înainte de trecerea la ora de vară, să ne trezim cu 5-10 minute mai devreme în fiecare zi, în felul acesta nu simțim toate cele 60 de minute deodată. Pe urmă sunt măsurile de igienă a somnului, de evitat consumul de cafea, energizante după ora 12:00, după ce trecem la ora de vară, în ideea de a nu perturba somnul de noapte. De evitat somnul de după-amiază pentru a nu prelungi ora de culcare, o mâncare nu foarte consistentă seara, expunere dimineața la lumina solară cât mai multă pentru a inhiba secreția de melatonină dimineață astfel încât să nu mai fim atât de somnoroși”, precizează medicul.
La începutul anului, la nivelul SJU Buzău a fost inaugurat Compartimentul de Somnologie, organizat în cadrul Secției de Chirurgie Generală. Aici pot fi diagnosticate tulburările respiratorii în timpul somnului, sindromul de apnee de somn obstructiv, complex sau mixt, sindromul de obezitate-hipoventilație, apneea de somn asociată cu alte afecțiuni pulmonare, la fel și tulburările de somn REM, sindromul picioarelor neliniștite și o gamă largă de alte afecțiuni ale somnului.
Trecerea la ora de vară poate afecta starea de sănătate a pacienților, care deja se confruntă cu probleme de somn.
”În principal sunt pacienții cu tulburări respiratorii în timpul somnului, în luna februarie au fost 35 de diagnostice și 16 pacienți care au beneficiat de terapia tulburărilor respiratorii. Acești pacienți care nu fac terapie vor avea un impact destul de mare pe somnolență, pentru că ei deja sunt cu somnolență diurnă, cei care nu fac terapie și care au apnea de somn oricum au somnolență diurnă. În momentul în care mai apare și trezitul cu o oră mai devreme, lucrurile vor fi destul de urâte”, subliniază specialistul.
Există și o tendință a unor persoane care, din dorința de a beneficia de un somn cât mai bun, apelează la tehnologie.
Ortosomnia este termenul medical pentru obsesia obținerii ”somnului perfect” prin monitorizare cu ajutorul telefoanelor și a ceasurilor inteligente. Prin căutarea obsesivă a unor parametri, poate avea un efect invers, în sensul în care calitatea odihnei poate avea de suferit. În contextul trecerii la ora de vară, există o tendință din partea utilizatorilor de tehnologie de a monitoriza somnul.
”Tehnologia e foarte bună, numai că odată cu ea apar și bolile legate de tehnologie. Ortosomnia nu este propriu-zis o boală, este obsesia de a folosi tehnologia de tipul telefonului care are tot felul de facilități de monitorizare a pașilor, somnului, ritmului cardiac. Folosirea lui cu moderație nu reprezintă un lucru rău, folosirea lui este obsesivă și obsesia de a avea un somn conform unor standarde pe care ni le creăm noi nu este tocmai bună. Telefoanele nu sunt instrumente medicale, ele aproximează niște situații ale somnului. Dacă mai avem un ceas inteligent care este conectat cu telefon și ceasul poate să ia și o saturație de oxigen, dacă măsoară și pulsul și vede că avem un puls oarecum constant, el va spune că suntem într-un stadiu de somn profund. Este forțat, pentru că un stadiu de somn profund se stabilește în urma unei electroencefalograme de somn, pe care un telefon sau un ceas inteligent sigur nu o va face. Deci a ne baza 100% doar pe aceste dispozitive nu este o idee foarte bună, ideea bună este să te adresezi unui medic care să te sfătuiască ce să faci ca să ai un somn sănătos. Simplu fapt că mă uit la telefon în cursul nopții o să-mi facă rău, melatonina este inhibată de orice înseamnă ecran albastru”, punctează specialistul SJU Buzău.
Comportamente anormale în timpul somnului, din categoria patologiilor de tehnologie, sunt asociate cu preponderență tinerilor, care au tendința de a folosi telefonul mobil sau altfel de gadgeturi atunci când aud un sunet de alertă, chiar dacă aproape au adormit.
”Tot din categoria patologiei de tehnologie este parasomia sau sleep-typing. Dacă, în adolescență, un adult tânăr a crescut cu telefonul la capul patului, aude un mesaj de notificare, cel care are această parasomie întinde mâna reflex și în somn începe să tasteze la telefon. Ar fi bine să folosim toate aceste device-uri cu moderație pentru că nu sunt dispozitive medicale. Spitalul nostru are un poligraf, un aparat care monitorizează somnul ultraperformant, vârf de gamă, dar nici el nu poate spune cu maximă acuratețe ce se întâmplă și din cauza asta este nevoie de intervenția unui medic. Dacă eu pun acel poligraf acum, el va sesiza că eu emit niște decibeli și că fac niște pauze, nu va știi dacă eu vorbesc sau fac apnee de somn și atunci, automat, este nevoie de un medic care să valideze acele trasee. Altfel, a scoate un traseu pur și simplu, ca și a citi dintr-un telefon o aproximare de somn este echivalent cu, să zicem, cu a scoate iepuri din pălărie”, a conchis dr. Oana Goidescu.
În 1979, România a semnat Convenția fusurilor orare, iar, în 1997, prin Ordonanța nr. 20 privind stabilirea orarului de vară și a orei oficiale de vară pe teritoriul României, la art (1) se precizează că: ”În cadrul orarului de vară se stabilește ora oficială de vară, decalată cu o oră în avans față de ora Europei Orientale, aplicabilă din ultima duminică a lunii martie, ora 3:00, care devine ora 4:00, până la ultima duminică a lunii octombrie, ora 4:00, care devine ora 3:00”.
