Un document confidențial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), ajuns și pe masa premierului Ciolacu, scoate la iveală întârzieri grave în derularea proiectelor, blocaje administrative și dificultăți financiare, toate acestea având potențialul de a afecta semnificativ modernizarea infrastructurii, educației, sănătății și digitalizării în România.
Până în prezent, România a primit 9,44 miliarde de euro prin PNRR, incluzând prefinanțarea și primele două cereri de plată. Deși au fost semnate contracte de finanțare în valoare totală de 44 miliarde de euro, progresul în utilizarea efectivă a acestor fonduri este lent. Cheltuielile efectuate până acum se ridică la 7 miliarde de euro, iar rata medie de progres financiar este de doar 19,86%.
Unele ministere sunt în situații critice: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a înregistrat niciun progres, Ministerul Energiei are o rată de execuție de doar 4,56%, iar Ministerul Mediului și Ministerul Sănătății se află la 6,99% și, respectiv, 11,64%. Această situație ridică probleme majore în ceea ce privește capacitatea României de a-și respecta angajamentele asumate prin PNRR și de a accesa integral fondurile europene disponibile.
Unul dintre cele mai mari obstacole în implementarea PNRR este lipsa unei capacități administrative adecvate. Atât ministerele, cât și beneficiarii locali se confruntă cu deficit de personal specializat, birocrație excesivă și proceduri greoaie. În multe cazuri, beneficiarii sunt obligați să furnizeze sute de pagini de documentație justificativă, fără să primească clarificări suplimentare sau suport din partea autorităților. Evaluarea cu întârziere a proiectelor contribuie, de asemenea, la diminuarea perioadei de implementare. În unele cazuri, erori de evaluare sau lipsa resurselor administrative au dus la blocarea unor investiții importante, precum transformarea liceelor agricole în centre de profesionalizare sau digitalizarea IMM-urilor.
Dificultățile întâmpinate de beneficiari se accentuează și din cauza întârzierilor în obținerea avizelor și autorizațiilor necesare. Deși legislația prevede termene accelerate pentru proiectele finanțate prin fonduri europene, acestea nu sunt respectate, iar în multe cazuri aprobările necesare întârzie luni de zile. Problemele cele mai mari apar la autoritățile de mediu, deținătorii de utilități și administrațiile locale, ceea ce blochează investițiile în infrastructură, energie și mediu.
Lipsa finanțării este un alt factor care afectează derularea PNRR. Multe proiecte sunt afectate de neaprobarea creditelor bugetare sau de întârzierile în procesarea cererilor de transfer. Beneficiarii privați și cei finanțați parțial din bugetul de stat se confruntă cu un deficit constant de numerar, ceea ce împiedică desfășurarea lucrărilor. În același timp, autoritățile locale, care trebuie să asigure cofinanțarea unor proiecte, sunt puse sub o presiune financiară semnificativă, mai ales în contextul creșterii costurilor și al cheltuielilor neeligibile.
În unele cazuri, beneficiarii privați și publici au decis chiar să renunțe la investiții, iar peste 10% dintre semnatarii de contracte s-au retras din proiecte. De asemenea, achizițiile publice sunt afectate de lipsa de interes a ofertanților, în special pentru proiectele din domeniul educației, rețelei de apă și canalizare, împăduririlor sau energiei verzi. În plus, termenele scurte de implementare au generat situații în care firmele câștigătoare ale licitațiilor au renunțat la contracte, iar pentru unele investiții nu există suficiente oferte depuse.
În fața acestor probleme, MIPE propune o serie de măsuri pentru salvarea PNRR. În perioada următoare, ministerele trebuie să furnizeze date actualizate și detaliate despre progresul reformelor și investițiilor. În plus, se analizează posibilitatea eliminării proiectelor care întâmpină dificultăți majore și realocarea fondurilor către investiții mai avansate. România trebuie să depună încă trei cereri de plată, dar pentru aceasta este necesară o accelerare semnificativă a implementării reformelor și proiectelor asumate.
În februarie, sunt programate întâlniri cu fiecare minister și cu reprezentanții Băncii Mondiale pentru a evalua proiectele în funcție de gradul de maturitate. Vor fi luate în considerare existența contractelor de achiziție semnate, obținerea avizelor necesare și fezabilitatea implementării proiectului în termenul rămas. În funcție de concluziile acestor evaluări, se va decide eliminarea unor investiții sau ajustarea obiectivelor, pentru a evita depășirea termenelor asumate.
Dacă problemele actuale nu vor fi rezolvate rapid, România riscă să nu finalizeze la timp proiectele din PNRR, ceea ce ar însemna pierderea unei părți importante din fondurile europene disponibile. În lipsa unor soluții eficiente, investițiile rămase neterminate ar trebui finanțate din bugetul de stat, punând o presiune suplimentară asupra economiei. În acest context, Guvernul trebuie să adopte urgent măsuri de simplificare administrativă, de creștere a transparenței și de alocare eficientă a resurselor pentru a evita un eșec de proporții în gestionarea celui mai important program de finanțare externă al României.
Document confidential – Neregulile din PNRR by florinpuscas
