”Pentru aceste motive, BEC a concluzionat că „pe cale de consecintă, in aplicarea Hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2 din Soctombrie 2024,respectiv nr. 32 din 6 decembrie 2024, și a dispozitiilor art. 147 alin (4) teza a doua din Constitutie, art. 11 alin (1) lit. B a), respectiv alin. (3) din Legea nr. 47/1992, art. 17 alin. (2) şi (3), ale art. 29 alin. (1)-(3), ale art. 30 alin. (6),precum si ale art. 31 alin. (I)din Legea nr. 370/2004, republicată,cu modificările si completările ulterioare,” a respins înregistrarea candidaturii şi a semnului electoral.
Procedând astfel, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 370/2004 și competenţelor ce îi sunt stabilite prin această lege, Biroul Electoral Central a refuzat să analizeze criteriile de legalitate privind candidatura dlui Călin Georgescu, negând totodată și dreptul de a fi ales al acestuia (garantat de art. 37 din Constituţia României) și dreptul de vot (garantat de art. 36 din Constituţia României) al cetăţenilor care doresc să voteze acest candidat care este primul în optiunea de vor în toate sondajele care au fost efectuate, în lipsa oricărei norme în vreo lege, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Constituţia României.
– Art. 1 alin. 3: ” România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.”
– Art. 1 alin 5: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”
– Art. 37: ” (1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3) , dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3) .
(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României. ”*
– art. 16 alin (3): > Funcţiile şi demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetățenia română şi domiciliul în ţară. ”
– articolul 40 alin. (3): „Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică. ”
– articolul 53 alin. (1): “Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetățenilor; desfăşurarea instrucției penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unuidezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.”
Din analiza coroborată a articolelor constituționale citate mai sus se poate constata că dreptul de a fi ales garantat de art. 37 din Constituţia României este un drept fundamental care este garantat de statul român, iar el poate fi restrâns NUMAI PRIN LEGE, iar demnităţile publice pot fi ocupate ÎN CONDIŢIILE LEGII.
Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, termenul de ”lege” prevăzut de art. 53 alin 1 din Constituţia României pentru restrângerea drepturilor fundamentale are înțelesul de act formal al Parlamentului. a se vedea parag. 80 din Decizia CCR nr. 157/202: „în cadrul constituțional ulterior revizuirii Legii fundamentale din anul 2003, restrângerea exerciţiului unor drepturi sau alunor libertăți fundamentale nu poate fi realizată decât printr-o lege, ca act formal al Parlamentului”).
Or, Legea care reglementează alegerea președintelui, ca act formal al Parlamentului României, este Legea nr. 370/2004. Din conținutul acestei legi, se poate constata că aceasta reglementează condiţiile de candidatură la alegerile prezidenţiale.
Astfel, potrivit Legii nr. 370/2004, condiţiile pentru a candida la președinția României de către un candidat independent sunt:
a) Candidatul independent să depună propunerea de candidatură în scris, semnată de acesta (art. 27 alin 2 lit a);
b) Propunerea de candidatură să cuprindă prenumele și numele, locul şi data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupaţia și profesia candidatului și precizarea că îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida (art 27 alin 2 lit b);
c) Propunerea de candidatură să fie însoțită de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători (art 27 alin 2 lit c);
d) Să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 37 din Constituţia României (art. 28 alin 1);
e) Să nu fi fost ales anterior de două ori ca președinte al României (art. 28 alin 1);
f) La data depunerii candidaturii, să nu fi fost condamnat definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea (art 28 alin. 2).
Tocmai pentru garantarea dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituția României și pentru a nu se încălca dispozițiile art. 53 alin. (1) din Constituţia României, art. 29 alin. 1 din Legea nr. 370/2004 prevede în mod expres că ”Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de prezenta lege pentru candidaturi, înregistrează candidaturile care îndeplinesc aceste condiţii și respinge înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condiţiile legale”.
Se poate constata astfel că Legea nr. 370/2004 limitează competențele BEC la verificarea îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 370/2004.
Decizia BEC nu se bazează pe o normă dintr-o lege adoptată de Parlament care să restrângă dreptul de a candida, ci doar pe interpretarea unor hotărâri ale Curţii
Constituţionale (nr. 2/2024 şi nr. 32/2024), ceea ce contravine principiului legalității restrângerii drepturilor fundamentale.
– arogându-și competențele Parlamentului care este unica autoritate legiuitoare, conform art. 61 alin 1 din Constituţia României, BEC neputând introduce condiţii suplimentare pentru candidatură față de cele prevăzute în Legea nr. 370/2004.
Orice condiţii suplimentare pentru candidatură trebuie stabilită prin lege adoptată de Parlament, nu printr-o interpretare administrativă a BEC. BEC a încălcat astfel și prevederile art. 1 alin 4 din Constituţia României privind separaţia puterilor în stat;
încălcând prevederile art. 1 alin. (3) coroborate cu art. 37, art. 53 alin. (1) şi art. 1 alin (5) din Constituţia României.
Argumentele invocate de BEC pentru respingerea candidaturii sunt în contradicție cu
prevederile constituționale. Astfel:
a) susținerile că respingerea candidaturii s-a făcut în aplicarea Hotărârilor Curţii Constituţionale nr. 2/05.10.2024 și nr. 32/06.12.2024 nu pot fi reţinute și nu pot conduce la respingerea candidaturii:
pe de o parte, prin aceste hotărâri ale CCR nu s-a constatat o neconstituţionalitate a Legii nr. 370/2004. Neconstituţionalitatea unei legi se constată de CCR prin
Decizie (potrivit art 11 alin 1 lit A a) și d) din Legea nr. 47/1992). Pe de altă parte, CCR nu putea printr-o hotărâre să introducă noi condiții de candidatură pentru alegerile prezidențiale, deoarece potrivit art. 61 alin 1 și art. 147 alin 1 din Constituţia României, Parlamentul este cel care trebuie să pună în acord prevederile neconstituţionale dintr-o lege cu dispozițiile Constituţiei. Aceasta cu atât mai mult cu cât potrivit art. 53 alin 1 din Constituţia României, fiind vorba de restrângerea unui drept fundamental, aceasta se poate face numai prin lege ca act formal al Parlamentului;”, se arată în contestația lui Călin Georgescu.
