Judeţul Dolj are 213 adăposturi, Galaţiul are 185, Prahova are 183 de adăposturi, Constanţa – 114, Bihor 96 şi Braşov 93.
La polul opus sunt 7 judeţe care au mai puţin de 8 adăposturi pentru protectia civililor în caz de conflict armat.
În Caraş-Severin există 8 astfel de adăposturi, în Tulcea sunt 6, în Dâmboviţa şi Buzău câte 5, judeţele Vrancea şi Giurgiu au câte 3 adăposturi, în timp ce judeţul Neamţ are doar un adăpost.
Raportul făcut public de Curtea de Conturi include exemple de bune practici în ceea ce priveşte amenajarea şi întreţinere a adăposturilor pentru protecţie civilă, dar şi contraexemple.
Vezi și: DOCUMENT – ADĂPOSTURI DE PROTECȚIE CIVILĂ ÎN CAZ DE RĂZBOI!
Exemple de bună practică identificate în cadrul vizitelor făcute pe teren au fost identificate în Galaţi Dolj, Cluj, Constanţa, Prahova.
În judeţul Galaţi au fost investite fonduri de la bugetul local pentru reabilitarea unui număr de 28 de adăposturi şi puncte de comandă, în judeţul Constanţa – în perioada 2022-2023, 5 din cele 7 localităţi care au în administrare adăposturi de protecţie civilă au prevăzut în bugetul propriu fonduri pentru aducerea/menţinerea în stare de operativitate a adăposturilor, astfel au fost reabilitate 21 adăposturi de protecţie civilă.
În judeţul Prahova, în perioada 2023-2024, au fost investite fonduri de la bugetul local pentru renovarea unui număr de 20 de adăposturi şi puncte de comandă.
În municipiul Cluj Napoca există spaţii care au dublă utilitate socio-economică.
Este cazul adăpostului administrat de Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor din Cluj Napoca. folosit şi ca spaţiu de recreere pentru studenţi şi angajaţii facultăţii, fiind amenajat ca sală de fitness şi al adăpostului administrat de un operator economic, amenajat ca poligon de tragere.
Situația la Craiova
În municipiul Craiova există un adăpost de protecţie civilă administrat de Facultatea de Drept din cadrul Universităţii este utilizat şi ca spaţiu pentru activităţi educative, respectiv club de speologie.
Tot la Craiova au fost luate măsuri astfel încât la subsolurile blocurilor nu s-a permis transformarea locaţiilor în spaţii de depozitare iar în spaţiul administrat de firma care deţine un mall există 7 adăposturi de protecţie civilă cu o capacitate de până la 100 de persoane pe fiecare adăpost, localizate la nivelul -2 al clădirii
La Timişoara, Primăria oraşului a intabulat un număr de 48 de adăposturi publice situate in imobile la care subsolul nu a fost inclus în părţile comune indivize ale blocului şi au fost marcate cu semnul distinctiv de protecţie civilă ce conţine un cod QR, care prin scanare indică locaţia tuturor adăposturilor din proximitatea zonei.
Pe de altă parte, au fost identificate sute de adăposturi cu deficienţe grave
- Lipsa garniturilor de etanşeizare a uşilor de acces în adăposturi, fapt ce nu mai asigură protecţia persoanelor din interiorul adăposturilor;
- tâmplărie metalică deteriorată (ruginită, dispozitivele de înzăvorâre rupte/ blocate), din cauza umidităţii crescute din interiorul subsolurilor imobilelor, defecţiuni ale sistemelor de ape pluviale sau scurgeri ale blocului ce au condus la inundarea subsolurilor şi implicit a adăposturilor; instalaţii electrice dezafectate total sau parţial, dezafectarea tablourilor electrice, precum şi descompletarea acestora de către persoane ce au avut acces în adăposturi electrice;
- exploatarea acestora cu improvizaţii şi/ sau defecţiuni;
- nerealizarea, nefuncţionarea sau scoaterea din funcţiune a instalaţiei de filtro-ventilaţie;
- instalaţii de filtro-ventilaţie descompletate sau deteriorate total/ parţial, fiind scoase din uz prin lipsa motoarelor electrice de acţionare a sistemului, descompletarea supapelor de suprapresiune, ieşirile de salvare de tip „săritură de lup” au uşile de acces blocate sau prezintă urme de uzură, sunt colmatate cu deşeuri sau pământ, capacele de ieşire de salvare sunt astupate cu asfalt.
Arafat: Anul trecut au fost date amenzi de peste 390.000 de lei privind adăposturile de protecţie
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a aplicat, în 2024, amenzi în valoare de peste 390.000 de lei, în urma controalelor efectuate la adăposturile de protecţie civilă, a informat, joi, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.
„Acest audit (al Curţii de Conturi) a ieşit datorită solicitării Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă. În 2024, IGSU a făcut mai multe controale, au fost verificate, în 2024, 2.269 de adăposturi de protecţie civilă, 78 de puncte de comandă, au fost date sancţiuni în număr de 328, în cuantum de 390.900 de lei şi un număr de 2.408 avertismente.
Principalele nereguli găsite de IGSU în 2024 pe plan naţional: în interiorul adăposturilor sunt executate treceri de conducte şi alte obiecte care nu trebuie să fie acolo. Adăposturile au fost inundate, spargeri de conducte care nu sunt reparate, degradarea instalaţiilor electrice din adăposturi, sunt prevăzute cu instalaţii de ventilare, dar nu sunt funcţionale, fiind într-o stare avansată de degradare, adăposturi nefinalizate de constructor, lăsate nefinalizate”, a explicat Arafat, informează Agerpres.
Potrivit acestuia, responsabilitatea pentru adăposturile publice o poartă autorităţile locale, iar cele care sunt în clădiri private sunt în responsabilitatea proprietarului.
„IGSU poate să îi împingă prin amenzi, dar, aici, normal, dacă este local, trebuie să se aloce fonduri să poată să se facă aducerea adăposturilor la zi, să fie finanţată, să fie rezolvată. În clădirile proprietate privată, trebuie asociaţia de locatari să pună adăpostul la punct.
Adăpostul chiar dacă este ocupat de alte materiale, dacă sunt materiale care se pot scoate într-o zi sau două este permis, dar trebuie să fie locuibil automat. Mai mult, trebuie să fie asigurate lângă adăpost paturi pliabile, pături şi anumite lucruri care trebuie să fie puse la dispoziţia cetăţenilor care vor folosi adăposturile”, a subliniat Raed Arafat.
La nivelul ţării sunt peste 600.000 de adăposturi de protecţie civilă: „Vorbim de 600.000 de locuri pe ţară, asta la cele inventariate, eu cred că sunt poate mai multe dacă luăm locurile care au în subsol, dar care trebuie să fie puse la punct. Creşterea numărului depinde de finanţare.
Noi nu putem să spunem că domeniul protecţiei civile a fost lăsat la o parte, s-au investit aproape un miliard de euro în dotări, în dotări necesare pentru intervenţie, altfel eram cu echipamente la nivelul anilor ’80, dacă nu se investea serios în ultimii câţiva ani în dotarea Inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă”, a declarat şeful DSU.
Ce mai cere Curtea de Conturi
Curtea de Conturi recomandă autorităţilor responsabile să elaboreze o Concepţie naţională a adăpostirii populaţiei în situaţie de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populaţiei, întrucât actuala organizare a Sistemului naţional de adăpostire din România nu asigură o protecţie suficientă a populaţiei în situaţia unui conflict, conform unui comunicat de presă transmis, joi, AGERPRES.
De asemenea, Curtea apreciază că sunt necesare demersuri pentru organizarea şi actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă şi a adăposturilor simple, precum şi o analiză a fondului de adăpostire existent şi stabilirea criteriilor de selectare a adăposturilor care urmează să fie reabilitate.
Recomandările au fost formulate cu prilejul unui audit al performanţei privind situaţia adăposturilor de protecţie civilă, desfăşurat pe parcursul anului trecut şi care a vizat perioada 2021 – 2023.
Misiunea de audit a evaluat măsura în care: managementul activităţii de adăpostire în caz de conflict armat a fost eficient; adăposturile de protecţie civilă sunt funcţionale şi pot fi utilizate în situaţie de conflict armat; adăposturile de protecţie civilă care compun Sistemul naţional de adăpostire sunt suficiente pentru adăpostirea populaţiei în caz de conflict armat.
Au fost colectate date de la entităţi ale administraţiei publice centrale, locale şi din mediul universitar.
