Deciza CCR 297/2025 – Declarații de avere by florinpuscas
Judecătorii Cristian Deliorga, Attila Varga și Gheorghe Stan au făcut opinie concurentă. În același timp, judecătoarele Livia Stanciu, Iuliana Scântei și Mihaela Ciochină au făcut opinie separată.
”Analiza pornește de la rolul esențial al transparenței în administrația publică, într-un stat de drept, dar subliniază că aceasta trebuie exercitată în mod proporțional, cu respectarea drepturilor fundamentale, în special al dreptului la viață privată. Curtea atrage atenția că, deși declarațiile de avere servesc unui scop legitim – prevenirea corupției și asigurarea integrității – ele nu pot impune o sarcină excesivă sau nerezonabilă asupra persoanelor obligate să le întocmească.
Un aspect esențial discutat de Curte este caracterul „pe propria răspundere” al declarațiilor de avere. Dacă persoana obligată să le depună răspunde pentru datele care o privesc direct, nu același lucru poate fi valabil pentru informațiile referitoare la veniturile și bunurile soțului, soției sau copiilor aflați în întreținere. Curtea reține că aceste persoane sunt, în esență, terțe în raport cu declarația de avere și pot refuza să comunice informații, pot avea dreptul la confidențialitate sau pot chiar ascunde unele aspecte fără știrea declarantului. Într-un astfel de context, a impune sancțiuni penale declarantului pentru lipsa unor date care nu-i sunt accesibile sau pe care nu le poate verifica în mod obiectiv este excesiv și disproporționat. Curtea subliniază, prin urmare, că textul legal este constituțional doar în măsura în care nu presupune asumarea de către declarant, sub sancțiunea răspunderii penale, a veridicității informațiilor ce țin de alte persoane.
Curtea merge mai departe și analizează regimul publicității declarațiilor de avere, concentrându-se asupra art. 12 alin. (6) din lege, care prevede publicarea acestora pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În acest sens, instanța constituțională reiterează jurisprudența anterioară privind protecția vieții private, arătând că măsura publicării online a unor date personale trebuie să respecte cerințele de necesitate, proporționalitate și adecvare. Or, în opinia Curții, publicarea neanonimizată a unor informații detaliate – cum ar fi adresa imobilelor, numele coproprietarilor, al creditorilor sau beneficiarilor unor bunuri ori sume – excede necesitățile evaluării integrității funcționarilor și se transformă într-o expunere publică a unor date sensibile, în lipsa unei justificări serioase. Curtea atrage atenția că o astfel de măsură riscă să creeze un efect de intimidare sau stigmatizare, nu doar pentru declarant, ci și pentru membrii familiei sale ori alte persoane menționate în declarație.
Un alt argument important al Curții vizează dezechilibrul legislativ dintre scopul urmărit – prevenirea corupției și asigurarea transparenței – și efectele produse – atingerea severă a vieții private. Chiar dacă legea oferă posibilitatea anonimizării parțiale, acest mecanism nu este aplicat în mod efectiv și nu protejează suficient datele personale. În plus, Curtea subliniază că accesul autorităților competente la datele integrale din declarațiile de avere este asigurat prin mecanismele interne ale ANI, astfel încât publicarea lor pe internet nu aduce un plus de eficiență, ci doar un risc sporit de încălcare a vieții private.
Curtea Constituțională statuează că transparența și integritatea în funcțiile publice trebuie promovate prin mijloace eficiente, dar care respectă limitele impuse de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Obligația de a răspunde penal pentru datele altor persoane și publicarea extensivă a datelor personale nu pot fi justificate de interesul public, dacă se realizează cu prețul încălcării drepturilor fundamentale. Prin urmare, Curtea admite în parte excepția de neconstituționalitate și impune o interpretare conformă cu Legea fundamentală, care protejează demnitatea, viața privată și siguranța juridică a persoanelor vizate.”, arată un comunicat al Curții Constituționale.
CCR consideră ca fiind necesară elaborarea unei legislații actualizate și raportate la evoluția societății, cu determinarea sferei persoanelor obligate la depunerea declarației de avere și a celei de interese, se arată în motivarea deciziei privind declarațiile de avere și de interese.
„Apreciind că, în societatea românească, atât prezența instituțională a Agenției Naționale de Integritate, cât și legislația privind declararea patrimoniului celor care ocupă funcții publice stabilite de lege, sunt deopotrivă necesare și democratice, Curtea, examinând sesizarea, legea, dreptul comparat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, în raport cu dispozițiile Constituției, consideră ca fiind necesară elaborarea unei legislații actualizate și raportate la evoluția societății, cu determinarea sferei persoanelor obligate la depunerea declarației de avere și a celei de interese, cu păstrarea scopurilor și finalităților pe care le va stabili Parlamentul în opera sa de legiferare în acest domeniu. Ținând cont de faptul că fenomenul corupției și al practicilor asociate acesteia la nivel politic, birocratic și administrativ trebuie în continuare prevenite și combătute, legiuitorul are obligația de a elabora un cadru normativ eficient care să permită îndeplinirea standardelor de integritate specifice unui stat de drept. În acest sens, Curtea subliniază necesitatea sistematizării și codificării legislației în materie și a elaborării și adoptării unui cod de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor publice”, se arată în motivarea CCR, publicată miercuri seara.
CCR invocă și dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială în motivare.
„Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în document.
CCR a decis pe 29 mai că că declarațiile de avere și nu trebuie să includă bunurile și veniturilor soților și copiilor și a declarat neconstituțional articolul care prevede publicarea declarațiilor de avere. Decizia CCR nu poate fi atacată, fiind definitivă și obligatorie.
Agenția Națională de Integritate – instituția care centralizează și verifică declarațiile de avere – a susținut că decizia CCR încalcă angajamente internaționale asumate de România în ultimii 20 de ani și că 12 milioane de declarații vor fi anulate.
„Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice. Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate”, a reacționat Nicușor Dan.
Președintele României a mai completat faptul că „în cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”.
Transparența este un instrument administrativ eficient care limitează corupția, a spus președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan. El a precizat că susține modificarea legilor, pentru a se asigura în continuare transparența și accesul public la informații relevante.
