DOCUMENTARUL RECORDER – Bolojan: Toate aspectele care au apărut în discuţie, care, cel puţin în modul în care au fost prezentate, par grave, ar trebui verificate în aşa fel încât să se constate ce probleme sunt

”Sunt două zone care ţin de statul român care în aceşti ani şi-au scăzut încrederea în rândul cetăţenilor români. Una este zona politică şi cealaltă este zona de justiţie. În toate sondajele de opinie, toate anchetele care s-au făcut, se vede încrederea scăzută în lumea politică, în instituţii, în autorităţi, dar inclusiv în actul de justiţie, ceea ce nu este bine. Şi lungirea unor procese, ajungerea unor fapte la prescriere, soluţii contradictorii care se dau în instanţe diferite, în speţe identice, nu au cum să crească încrederea cetăţilor noştri şi nici ceea ce s-a întâmplat în aceste zile nu are cum să contribuie la creşterea încrederii”, a afirmat Ilie Bolojan, vineri, într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări referitoare la documentarul Recorder.

 

El a precizat că, pentru a funcţiona, un sistem are nevoie de câteva elemente de bază. 

 

”Ai nevoie de reguli bune, asta e valabil pentru orice sistem, deci de legi bune şi trebuie văzut ce prevederi legale nu generează o bună funcţionare, dar întotdeauna reglementarea şi legea este un instrument pe care cea de-a doua condiţie, oamenii care pun în practic aceste legi sau aceste reglementări, indiferent că sunt în sistemul de justiţie, indiferent că sunt în administraţie, depinde foarte mult de ei cum sunt puse în practică legile şi reglementările”, a declarat premierul. 

 

El a subliniat că toate aspectele care au apărut în discuţie trebuie să fie verificate. 

 

”Cei care au o responsabilitate din interiorul sistemului de justiţie, căruia lumea politică i-a delegat practic competenţele de a interveni, de a corecta, trebuie să-şi facă datoria şi toate aspectele care au apărut în discuţie, care, cel puţin în modul în care au fost prezentate, par grave, ar trebui verificate în aşa fel încât să se constate ce probleme sunt, pe de o parte, iar pe de altă parte e nevoie să facem o analiză a legislaţiei, în aşa fel încât să vedem după o perioadă de timp, funcţionând pe o anumită legislaţie, care a fost acceptată la vremea respectivă, care a avut toate validările, să vedem în ce măsură această legislaţie ţine cont de realităţi în aşa fel încât aspectele care ţin de prescrierea unor fapte să fie tratate într-o anumită formulă, durata de soluţionare a proceselor să fie scurtată, aspectele care ţin de delegări, de posibilitatea de intervenţie care să lungească anumite procese, să fie clar reglementate şi orice alt aspect care face ca un sistem, cum este cel de justiţie, să funcţioneze mai bine”, a mai afirmat Ilie Bolojan. 

 

Premierul a reamintit că va fi făcut un grup de lucru care să analizeze toate aspectele care ţin de partea de legislaţie. 

 

”Şi la sfârşitul şedinţei de Guvern din această săptămână am convenit să facem un grup de lucru care să analizeze aceste aspecte care ţin de partea de legislaţie, în aşa fel încât, colaborând cu profesioniştii din sistem, cu asociaţiile de magistraţi, cu experţii Ministerului Justiţiei, să vedem dacă se impun propuneri care să fie susţinute în aşa fel încât să fie îmbunătăţită şi legislaţia. Dar întotdeauna înseamnă legislaţie, oameni şi uneori sisteme echilibrate, echilibre care să corecteze anumite derapaje. În aceşti ani în care am fost în funcţii publice, am lucrat cu sisteme care aveau probleme serioase şi întotdeauna ca să poţi îndrepta acele probleme exclusiv din interior nu s-a putut face acest lucru şi a trebuit totdeauna o formă de echilibru de intervenţie în aşa să încât lucrurile să fie aşezate”, a declarat Bolojan. 

 

Potrivit premierului, ”recâştigarea încrederii în instituţii este o prioritate inclusiv în instituţia fundamentală care este sistemul de justiţie din România pentru că ne aşteptăm să ofere servicii, să facă dreptate, să dea sentinţe corecte, să dea sentinţe într-un termen scurt, pentru că asta înseamnă încredere în societate şi speranţă în viitor”. 

 

Bolojan a mai fost întrebat dacă are încredere în ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, şi în fostul ministru al Justiţiei Cătălin Predoiu.

 

”Fiecare dintre cei care au ocupat un post de conducere într-un domeniu sau altul, în acest caz miniştrii Justiţiei, toţi miniştrii Justiţiei care au fost până acum sau toţi primarii din Oradea, ca să dau un exemplu din administraţie, au o răspundere, mai mare sau mai mică, pentru ceea ce s-a întâmplat în sistemele unde au avut responsabilitate şi această răspundere într-adevăr trebuie evaluată. Dacă un oraş, o comunitate s-a schimbat în 10-20 de ani, înseamnă că primarii de acolo au poate un merit sau o răspundere, dacă au stagnat, sigur că o anumită vină. Aşa este în fiecare sistem, dar nu dau note legate de activităţi care nu sunt în directa mea responsabilitate sau acolo unde nu am experienţa necesară ca să mă apuc să fac comentarii”, a subliniat Ilie Bolojan. 

 

El a explicat că toate competenţele ministrului Justiţiei au fost transferate către CSM şi greutatea intervenţiei este în interiorul sistemului de justiţie. 

 

”În mod cert, Ministerul Justiţiei şi ministrul Justiţiei au o responsabilitate în acest domeniu cu atât mai mult cu cât ministrul Justiţiei este membru CSM şi poate să solicite anumite lucruri, poate să facă anumite propuneri, poate să facă sesizări, dar trebuie să recunoaştem că, după modificările care au fost făcute, practic competenţele ministrului Justiţiei au fost transferate în principal către CSM în aceşti ani şi, deci, greutatea intervenţiei este astăzi în interiorul şi la conducerea sistemului de justiţie”, a mai declarat Bolojan.

 

Întrebat dacă a comunicat cu preşedintele Nicuşor Dan pe această temă, Ilie Bolojan a răspuns: ”Am comunicat în aceste zile pe problemele care sunt pe ordinea de zi şi în mod evident şi preşedintele României are o posibilitate de a influenţa aceste zone, conform prevederilor constituţionale”. 

 

De asemenea, Bolojan a afirmat că ”pentru a evalua un sistem, trebuie să vezi ce s-a întâmplat, câte anchete au făcut, ce rezultate au obţinut şi după ce faci o evaluare, poţi să vii să faci nişte propuneri”.

Recorder a realizat, sub titlul ”Justiţie capturată”, un documentar referitor la starea justiţiei din România, care încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon-cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistraţi şi politicieni, jurnaliştii calificând mărturiile din interiorul sistemului de justiţie ca fiind ”de o gravitate fără precedent”.

Secţia pentru judecători a CSM a susţinut că ”alegaţiile” din ancheta Recorder sunt contrare evaluărilor făcute în ultimii ani în ceea ce priveşte sistemul de justiţie şi a denunţat „amplificarea campaniei de destabilizare a puterii judecătoreşti prin distrugerea încrederii în sistemul de justiţie şi a încrederii faţă de persoane aflate în funcţii de conducere”. Totodată, Consiliul a făcut apel la societate ”să nu se lase influenţată de poziţii izolate, în disonanţă cu corpul judecătorilor”.

Ulterior, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a anunţat că va face demersuri pentru a verifica realitatea concluziilor materialului de presă realizat de Recorder privind activitatea procurorilor. 

Procurorii Secţiei au precizat că au atras atenţia de mai multe ori miniştrilor Justiţiei şi politicienilor că ”este necesară revizuirea unor dispoziţii din legile justiţiei, unele dintre ele în sensul celor surprinse în conţinutul materialului”. 

”Legătura dintre eventualele probleme de sistem, integrale sau sectoriale, care trebuie verificate de îndată, şi modificările recente referitoare la statutul magistraţilor, referindu-ne aici la pensiile de serviciu, este doar una conjuncturală şi nu poate duce decât la manipularea opiniei publice şi la deraierea scopului materialului Recorder”, susţineau procurorii.

Un judecător de la Curtea de Apel Bucureşti a afirmat, joi, înaintea conferinţei de presă organizate de instanţă ca urmare a anchetei Recorder, că susţine afirmaţiile judecătorului Laurenţiu Beşu – care apare în materialul de presă – ea reclamând situaţia ”toxică şi încordată” din instituţie.

”Am venit aici să îl susţin pe colegul Laurenţiu Beşu, tot ce a spus el acolo e adevărat, dacă va fi contrazis este o minciună. Aici, la Curtea de Apel Bucureşti, muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută de niciun fel”, a declarat Raluca Moroşanu, judecător la Secţia 1 Penală a Curţii de Apel Bucureşti.

Ea a reclamat situaţia ”toxică şi încordată” din cadrul instanţei.

”Suntem terorizaţi pur şi simplu cu acţiuni disciplinare şi cu tot ce ştiţi dumneavoastră că se întâmplă. Nu vreau să vă spun cum este atmosfera şi în ce situaţie toxică şi încordată suntem. O parte dintre colegii mei sunt de acord cu mine, nu ştiu ce va face cealaltă parte, iată sunt aici unii care vor susţine probabil conducerea”, a adăugat judecătorul.

Declaraţiile judecătoarei au fost făcute pe neaşteptate, în debutul conferinţei de presă organizate de Curtea de Apel Bucureşti. Ulterior, preşedintele CAB, Liana Arsenie, a afirmat că cere verificarea tuturor acuzaţiilor aduse în ultima perioadă.

”Cerem public tuturor organismele să verifice toate acuzaţiile aduse şi să prezinte public rezultatul verificărilor. Nicio altă autoritate nu se poate erija în deţinătorul adevărului absolut”, a afirmat Liana Arsenie. 

Ea a adăugat că ”legea nu se schimbă în stradă prin manipulare”.

Joi seară, 178 de procurori şi judecători de la majoritatea instanţelor importante au semnat o scrisoare de susţinere pentru judecătorii care au vorbit despre problemele din sistem, arătând că acestea nu sunt cazuri izolate, ci probleme sistemice.

Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, joi seară, că, atunci când 200 de magistraţi spun că este o problemă de integritate în sistemul de justiţie, lucrurile sunt foarte serioase. Şeful statului a invitat magistraţii interesaţi la o discuţie, în 22 decembrie, înscrierile fiind deschise până în 18 decembrie. De asemenea, şeful statului aşteaptă documente de la oamenii din sistemul de justiţie – asumate sau neasumate, pe care promite că le va citi.