Documente secrete arată că Hamas dorea ca Iranul şi Hezbollah să participe la atacurile din 7 octombrie 2023

La un an de la atacurile sângeroase din 7 octombrie 2023, soldate cu 1 200 de morţi în Israel, documentele confiscate de armata israeliană şi consultate de New York Times oferă o mai bună înţelegere a planificării îndelungate şi meticuloase a acestor atacuri, relatează AFP.

Timp de mai bine de doi ani, Yahya Sinwar, liderul Hamas, s-a întâlnit cu comandanţii săi de vârf pentru a orchestra ceea ce spera el să fie cel mai devastator atac comis vreodată împotriva Israelului şi „prăbuşirea” statului evreu.

Procesele-verbale ale acestor zece reuniuni secrete arată că, pentru a realiza acest lucru, el ar fi încercat să îşi convingă aliaţii, Iranul şi Hezbollahul libanez, să se alăture operaţiunilor sau cel puţin să se angajeze într-o luptă mai amplă împotriva Israelului în urma atacului său.

Denumite „marele proiect”, atacurile din 7 octombrie au fost planificate iniţial pentru toamna anului 2022, dar Hamas le-ar fi amânat în speranţa creării acestei alianţe.

Potrivit New York Times, în iulie 2023, Hamas ar fi întâlnit „un comandant iranian de rang înalt”, care i-ar fi spus că Iranul şi Hezbollah sunt în favoarea proiectului, dar că au nevoie de timp pentru a se pregăti.

Hamas intenţiona, de asemenea, să discute planurile sale mai în detaliu cu Hassan Nasrallah, liderul Hezbollah la acea vreme, care a fost recent asasinat de armata israeliană. Nu există însă informaţii dacă această discuţie a avut loc în cele din urmă.

Motivaţiile Hamas

„Hamas s-a simţit asigurat de sprijinul general al aliaţilor săi, dar a ajuns la concluzia că ar putea fi nevoit să meargă mai departe fără participarea lor deplină”, scriu jurnaliştii americani, în special pentru a anticipa instalarea unui nou sistem avansat de apărare aeriană israelian.

De asemenea, pentru a înşela statul evreu şi a-l lua prin surprindere, Hamas a căutat în mod deliberat să evite confruntările majore cu acesta încă din 2021. Potrivit procesului-verbal, autorii atacurilor doreau „să păstreze convingerea inamicului că Hamas din Gaza (doreşte) calmul”.

Cele 30 de pagini de procese-verbale dezvăluie, de asemenea, că motivele Hamas au fost de a perturba relaţiile dintre Israel şi Arabia Saudită, care erau aproape de un acord de pace istoric la acea vreme, şi de a se opune ocupaţiei israeliene a Cisiordaniei şi controlului Moscheii Aqsa din Ierusalim, care este considerată sacră în islam şi iudaism.

Muncitorii români s-au bătut cu cei albanezi pe şantierul stadionului Camp Nou

Sucul de mere: Elixirul antioxidant pentru hidratare, piele sănătoasă și performanță sportivă