Cazurile, deși aparent fără legătură directă, scot la iveală probleme grave legate de epuizarea profesională, stresul cronic și lipsa unui sistem de sprijin psihologic pentru personalul medical tânăr.
George Tilă, în vârstă de 31 de ani, era rezident în anul V și originar din Bârlad. În luna martie, fusese repartizat să efectueze gărzi la Spitalul „Elena Beldiman” din orașul natal.
După prima gardă efectuată, pe 28 martie, a fost găsit decedat în propria locuință. Colegii și prietenii îl descriu ca fiind un tânăr sensibil, empatic și dedicat meseriei, iar moartea sa fulgerătoare a generat un val de durere și consternare în rândul comunității medicale.
Pe 13 aprilie, doar două săptămâni mai târziu, Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani și rezident în anul IV în aceeași secție, a fost descoperit decedat în apartamentul său din Iași. Deși surse medicale indică posibile afecțiuni respiratorii, împrejurările exacte ale decesului rămân neclare, iar vestea a generat din nou șoc și tristețe.
Prof. dr. Anca Trifan, șefa Institutului de Gastroenterologie și Hepatologie, a declarat că întreaga situație este profund îngrijorătoare și că se va face o evaluare a condițiilor de muncă și a stării de sănătate a rezidenților. „Este un mediu în care se muncește groaznic de mult. Epuizarea este o realitate. Și totuși, nu avem mecanisme reale de protecție pentru acești tineri”, a afirmat aceasta pentru Ziarul de Iași.
Pe rețelele de socializare și în grupurile interne ale personalului medical, colegii celor doi tineri își exprimă durerea, dar și teama. „Suntem pur și simplu șocați. Discutăm între noi despre stres, despre lipsa de sprijin, dar ne este teamă să vorbim public. Ne simțim neputincioși”, a scris un coleg al rezidenților.
O serie de tragedii care ridică semne de întrebare
Aceste evenimente tragice vin după ce, în urmă cu doar câteva luni, prof. dr. Gabriela Ștefănescu, unul dintre cei mai respectați gastroenterologi din țară, a fost găsită fără viață într-o cameră de hotel din București, unde participa la un congres medical. Avea 56 de ani și, potrivit apropiaților, nu suferea de boli cunoscute.
Tragediile din Iași readuc în prim-plan realitatea dură a sistemului medical românesc, unde presiunea continuă, lipsa sprijinului psihologic și suprasolicitarea pot avea consecințe dramatice. Comunitatea medicală cere măsuri urgente și o reevaluare profundă a modului în care sunt protejați și sprijiniți medicii aflați la început de drum.
