Dolarul se află într-o veritabilă ”bear market”, afirmă analiştii, după ce, marţi, moneda americană a înregistrat cea mai abruptă scădere zilnică din aprilie, când anunţurile lui Donald Trump despre ”ziua eliberării” au declanşat celebra strategie ”sell America”, relatează CNBC.
Indicele dolarului a pierdut 2,2% de la începutul anului, după un declin de peste 9% în 2025.
Trump susţine de mult timp avantajele unui dolar mai slab în comerţul internaţional şi afirmă că o depreciere moderată stimulează exporturile, turismul şi veniturile companiilor americane cu profituri în străinătate. Totuşi, un dolar slab are şi dezavantaje: importuri mai scumpe, pierderea încrederii investitorilor şi risc de presiune inflaţionistă.
Nela Richardson, economist-şef al ADP, a declarat la CNBC că declinul dolarului este ”o sabie cu două tăişuri”: face exporturile mai competitive, dar slăbeşte încrederea pieţelor într-un moment în care economia americană se confruntă cu inflaţie persistentă, datorii ridicate şi o nevoie crescută de a vinde titluri de trezorerie.
Paradoxul, spune ea, este că indicatorii de bază — creşterea economică şi şomajul scăzut — ar sugera un dolar mai puternic, dar realitatea curentă e diferită: o economie ”în K”, în care consumul este susţinut aproape exclusiv de cei mai bogaţi 20% dintre gospodării, în timp ce consumatorii cu venituri mici se confruntă cu inflaţia ridicată. Această discrepanţă se vede şi în piaţa muncii, unde angajările cresc în domenii scumpe precum sănătatea şi în sectoare discreţionare precum ospitalitatea.
Cole Smead, CEO Smead Capital Management, spune că dolarul abia a început să intre într-o bear market de durată şi compară situaţia cu declinul masiv de 41% al dolarului dintre 2002 şi 2008, după bula speculativă dot-com.
O parte uriaşă a capitalului global — 70% din MSCI World — este concentrată în acţiuni americane, iar reorientarea fluxurilor către alte pieţe ar putea accelera deprecierea dolarului.
Analiştii TS Lombard consideră că evoluţiile globale, sentimentul pozitiv al pieţelor, creşterea preţurilor materiilor prime, modificările politice de la Fed şi tensiunile tot mai mari dintre SUA şi Europa, slăbesc în continuare dolarul. În plus, dolarul rămâne ”scump” faţă de majoritatea metodelor de evaluare, ceea ce îl expune la corecţii suplimentare.
Pe măsură ce restul economiilor dezvoltate îşi îmbunătăţesc perspectivele de creştere, presiunea pe dolar ar putea continua, alimentând revenirea strategiei ”sell America”.
