Preşedintele american Donald Trump este „extrem de frustrat” de Ucraina şi Rusia, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, subliniind că el doreşte acum „fapte reale” pentru a pune capăt războiului.
„Preşedintele este extrem de frustrat de ambele părţi implicate în acest conflict şi s-a săturat de întâlnirile organizate doar de dragul de a se reuni”, le-a spus joi jurnaliştilor secretarul de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt
Preşedintele american Donald Trump va trimite în acest weekend un reprezentant în Europa pentru discuţii privind Ucraina, dacă există o şansă reală de a încheia un acord de pace, a precizat Casa Albă.
Este un discurs pe care Donald Trump îl ţinuse deja miercuri, după ce discutase telefonic cu omologul său francez, Emmanuel Macron, cu prim-ministrul britanic, Keir Starmer, şi cu cancelarul german Friedrich Merz. Preşedintele american a declarat că a folosit „cuvinte destul de dure” în timpul acestei discuţii şi a avertizat că Statele Unite „nu vor să-şi piardă timpul”.
„Emisarul său, (Steve) Witkoff, şi echipa sa continuă discuţiile cu cele două părţi chiar în acest moment”, a precizat Karoline Leavitt.
Donald Trump declarase cu o zi înainte că liderii europeni doresc să organizeze o reuniune în care să discute despre Ucraina, în acest weekend, dar avertizase că participarea americană nu este sigură.
„Dacă există o şansă reală de a semna un acord de pace, dacă considerăm că aceste reuniuni merită ca cineva din Statele Unite să-şi dedice timpul în acest weekend, atunci vom trimite un reprezentant”, a spus purtătoarea de cuvânt a Casei Albe. „Încă nu suntem siguri dacă se poate obţine o pace reală şi dacă putem cu adevărat să facem progrese”, a adăugat ea.
Kievul a anunţat miercuri că a transmis Statelor Unite versiunea sa modificată a planului american menit să pună capăt războiului cu Rusia.
Preşedintele ucrainean a declarat joi că administraţia Trump speră să ajungă la o „înţelegere deplină” a planului său de pace până la Crăciun, dar rămân diferenţe critice în ceea ce priveşte teritoriul şi garanţiile de securitate. Zelenski a oferit cea mai detaliată imagine de până acum a ceea ce s-a convenit şi ce nu s-a convenit cu Washingtonul. Comentariile sale vin înaintea unei întâlniri planificate între înalţi oficiali din Ucraina, Franţa, Germania şi Marea Britanie, scrie Axios. Întâlnirea va avea loc sâmbătă la Paris, potrivit unui oficial al Casei Albe şi unui oficial ucrainean.
„PÂNĂ DE CRĂCIUN”
Tensiunile sunt foarte mari între SUA şi Ucraina, dar şi între SUA şi Europa.
Zelenski se confruntă cu o presiune crescândă din partea lui Trump pentru a accepta rapid planul în 20 de puncte. Europenii au liniştit Kievul, dar au enervat Washingtonul sfătuindu-l să aibă răbdare.
La rândul său, Zelenski a reluat ideea că şi-ar dori mai întâi un armistiţiu, dar a sugerat că ideea nu este acceptată. „Credem că este necesar un armistiţiu, dar informaţiile pe care le primim indică faptul că singura opţiune pentru un armistiţiu este semnarea unui acord-cadru”, a declarat Zelenski joi, într-o conferinţă de presă.
Administraţia Trump nu a emis un ultimatum ferm, dar doreşte „o înţelegere completă a situaţiei în care ne aflăm cu acest acord până la Crăciun”, a mărturisit preşedintele ucrainean.
Vor exista acorduri separate privind pacea cu Rusia şi reconstrucţia Ucrainei, în mod ideal cu activele ruseşti îngheţate, a spus Zelenski.
SUA AU PREZENTAT O PROPUNERE ÎMBUNĂTĂŢITĂ PRIVIND GARANŢIILE DE SECURITATE
SUA au prezentat, de asemenea, o propunere îmbunătăţită privind garanţiile de securitate. Acestea „vor fi trimise Congresului”, a spus Zelenski, ceea ce înseamnă, probabil, că Ucraina se aşteaptă la un tratat ratificat de Senat. El a sugerat însă că mai sunt necesare eforturi pentru a le perfecţiona în aşa fel încât să satisfacă Ucraina.
Cea mai mare discrepanţă este în ceea ce priveşte teritoriul. Zelenski a confirmat că partea americană doreşte în continuare ca Ucraina să accepte să părăsească în totalitate regiunea Donbas, dar a sugerat acum că nici Rusia nu va avansa în teritoriul cedat, ci l-ar lăsa ca „zonă economică liberă”.
Zelenski a mărturisit însă că nu ştie cine ar guverna acest teritoriu sau cum ar putea fi împiedicate forţele ruse să avanseze pur şi simplu în el.
Ucraina nu a acceptat această propunere, a precizat Zelenski, şi continuă să creadă că luptele ar trebui să înceteze de-a lungul liniilor de front actuale.
Zelenski a mai spus că propunerea SUA solicită Rusiei să se retragă din „unele zone ale regiunilor ucrainene”, dar că în Herson şi Zaporojie Rusia a spus: „Rămânem unde suntem”.
Rusia insistă să menţină controlul asupra centralei nucleare de la Zaporojie, dar Ucraina nu va accepta acest lucru, iar SUA lucrează la un compromis care implică gestionarea comună, a spus Zelenski.
Pe de altă parte, potrivit Axios, Zelenski a părut mai optimist în privinţa unor aspecte ale planului. El a sugerat că limita propusă de 800.000 de soldaţi pentru armata ucraineană – aproximativ egală cu dimensiunea actuală a acesteia – este acceptabilă pentru Kiev.
Deşi a spus că este clar că SUA nu vor invita Ucraina în NATO, el a menţionat că SUA ar putea ajuta Ucraina să-şi croiască drumul către UE.
Ucraina a dat miercuri administraţiei Trump un răspuns punctual la ultima versiune a planului de pace al SUA. Zelenski a spus că următorii paşi vor implica transformarea fiecăruia dintre cele 20 de puncte ale lui Trump în documente mai detaliate.
CONTEXT
Întâlnirea de la Paris urmează unei convorbiri telefonice, miercuri, între Trump şi preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz şi prim-ministrul britanic Keir Starmer.
Merz a declarat joi că el şi colegii săi i-au spus lui Trump că numai Ucraina poate decide ce să facă cu propriul teritoriu.
Merz a mai spus că apelul a fost constructiv şi că ambele părţi au dat dovadă de respect.
Trump, în schimb, a declarat că a discutat cu participanţii despre Ucraina „în termeni destul de duri”.
În timp ce Ucraina, Germania, Franţa şi Marea Britanie vor fi reprezentate la întâlnirea de sâmbătă de consilierii lor pentru securitate naţională, nu este clar dacă secretarul de stat Marco Rubio – care este şi consilierul pentru securitate naţională al lui Trump – va participa.
Rubio a condus delegaţia SUA la discuţiile cu Ucraina de la Geneva, acum trei săptămâni, dar de atunci negocierile au fost conduse de trimisul lui Trump, Steve Witkoff, şi de ginerele şi consilierul său, Jared Kushner.
Zelenski şi europenii doresc, de asemenea, să organizeze o convorbire comună cu Trump, dar aceasta nu a fost încă programată, au declarat pentru Axios un oficial al Casei Albe şi o sursă bine informată.
De cealaltă parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Moscova doreşte un plan de pace care să includă garanţii de securitate pentru „toate părţile” şi să abordeze „cauzele profunde ale conflictului”.
Lavrov a adăugat că Rusia nu va accepta aderarea Ucrainei la NATO şi a înaintat SUA propuneri pentru „garanţii colective de securitate”. El a adăugat că, în opinia sa, toate neînţelegerile cu SUA au fost rezolvate în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută dintre Putin, Witkoff şi Kushner.
Oficialii ucraineni şi europeni rămân foarte sceptici cu privire la faptul că Rusia caută cu sinceritate pacea, deşi Trump a declarat că îl consideră pe Putin serios.
