Prof. Dr. Gelu Onose, şeful secţiei clinice de recuperare neuromusculară de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni din Capitală, medic primar Recuperare, Medicină Fizică şi Baneologie, medic primar de Geriatrie şi Gerontologie, a explicat pentru News.ro că un articol modificat din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 66/2024, modificare apărută în Camera Deputaţilor, for decizional, după ce proiectul de lege a trecut de Senat în formă corectă, scoate din circuit rolul medicilor de recuperare fizică şi reabilitare în diagnosticul şi stabilirea planului de tratament al pacienţilor şi îl introduce pe cel al fiziokinetoterapeuţilor care ar primi astfel dreptul de a lua decizii medicale fără să mai fie nevoie de aprobarea unui medic de recuperare fizică şi reabilitare. Joi, medicii de medicină fizică şi reabilitare vor protesta la Palatul Cotroceni, de la ora 13.30 şi vor cere preşedintelui României să nu promulge legea şi să o retrimită în Parlament pentru revizuire.
1200 de medici de medicină fizică şi reabilitare, în pericol de nu mai putea profesa. Noua lege i-ar putea determina pe medicii rezidenţi să-şi schimbe specialitatea, iar pe cei care intră în toamnă în Rezidenţiat să nu mai aleagă deloc specialitatea de medicină fizică şi reabilitare.
„Noi nu vrem să se schimbe şi nu înţelegem de ce doresc unii să se schimbe în mod cel puţin ciudat statutul unei specialităţi din cele peste 40 de specialităţi care se găsesc în opisul specialităţilor medicale din România şi în general cam în opisul comun al specialităţilor medicale din UE şi în general din lume.
Specialitatea de medicină fizică şi de reabilitare la noi are o particularitate foarte importantă, avem legată în specialitate unică, unitară cu balneologia, mai ales că România e o ţară balneară de forţă, avem între un sfert şi o treime din totalul factorilor fizici, chimici, sanogeni terapeutico – recuperatori naturali din Europa, dar nu numai atât, nu suntem numai binecuvântaţi ca resurse naturale ci şi cu o şcoală de profil. Anul trecut pe vremea asta am serbat centenarul Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, al doilea ca vechime în Europa, fondat în 1924.
Şi din punct de vedere al resursei umane specialitatea asta a făcut şi face nu numai foarte mult bine pacienţilor ci şi foarte mult bine prestigiului României.
Nu înţeleg de ce această specialitate în primul rând unanim recunoscută atât în lume, cât şi în România, acum este pusă sub semnul întrebării. Nu înţelegem de ce şi cine vrea să schimbe acest lucru pentru că, practic, printr-o refolmulare în articolul 13 din Ordonanţa 66 medicul de recuperare este scos din circuit”, a explicat Prof. Onose.
Fiziokinetoterapeutul este parte a echipei multi-disciplinare al cărei coordonator trebuie să fie medicul de medicină fizică şi reabilitare. Fiziokinetoterapeutul se ocupă de partea de terapie, pe câtă vreme partea de diagnostic aparţine medicului. Noua lege creează o anumită antagonizare a celor două profesii care este dăunătoare, spune Prof. Onose. Cele două nu se exclud, ci se completează foarte bine în echipa care îngrijeşte pacientul.
„Se vehiculează termenul de fizioterapeuţi. Se ajunge la o anumită antagonizare care nu-şi are rostul , este dăunătoare, tocmai asta este caracteristica specialităţii noastre, este transversală, prin urmare nu se ocupă de patologia unui anumit aparat sau organ anume, cum este oftalmologia care se ocupă de ochi, nefrologia de rinichi, noi ne ocupăm de identificarea prin evaluare clinică şi biologică şi funcţională a diverselor tipuri de deficit de incapacitate funcţională şi care devin astfel ţinte sau obective terapeutico-recuperatorii.
Prin urmare, noi abordăm recuperator şi patologie post ortopedică, neurologică şi post arsuri şi geriatrică şi reumatologică, etc. De aceea recuperarea se face în echipă multi profesională, asta înseamnă medic de recuperare, kinetoterapeut, logoped dacă e nevoie, ergoterapeut, psihoterapeut, etc. Integratorul, coordonatorul acestei echipe este medicul de recuperare, asta e definiţia, paradigma, pentru asta ne pregătim în Rezidenţiat 5 ani de zile, după ce am făcut 6 ani de Medicină şi s-a intrat în Rezidenţiat prin concurs.
Ori prin această formulare de la Camera Deputaţilor, care este for decizional, practic se prevede faptul că, pe de o parte se pot adresa pacienţii direct fizioterapeuţilor, ceea ce nu corespunde realităţii pentru că este vorba despre kinetoterapeuţi, profesionişti foarte buni, cu care noi lucrăm, sunt mâinile noastre drepte, dar a căror pregătire este universitară de licenţă de 3 ani, de scurtă durată.
Şi atunci să nu mai fie nevoie de medic pentru că lor li se conferă şi atribuţii de diagnostic, ori prin însăşi denumirea fizioterapeut se vorbeşte de terapie, componenta de diagnostic este una eminamente medicală, a medicului”, a explicat medicul.
Planul de recuperare poate fi făcut de medicul curant sau prescriptor, conform articolului modificat din lege. Exprimarea din articolul din lege lasă loc interpretărilor, însemnând în acelaşi timp şi că planul de recuperare nu mai este prerogativa exclusivă a medicului de recuperare.
„Pe lângă asta a mai apărut şi formularea că eventual se poate face planul de recuperare, dacă nu-l face kinetoterapeutul, medicul de recuperare este scos din această ecuaţie, poate face medicul curant sau prescriptor. Poate să însemne orice, din moment ce nu este prerogativa exclusivă a medicului de recuperare.
Nu este vorba despre monopol, este vorba despre exclusivitate profesională într-un domeniu bazată pe expertiza acumulată şi bazată pe pregătiea focalizată. Ca să nu fie monopol înseamnă că şi orice medic poate să dea anestezie generală, orice medic de recuperare să zicem poate să facă transplant renal sau proteze de şold.
Colegii mei vor cere preşedintelui să retrimită această lege, să nu o promulge, să o retrimită pentru revizuire. Noi am formulat propuneri de reformulare echilibrată. În procesul de legiferare parlamentară sunt cele două Camere. În situaţia acestei Ordonanţe prima Cameră sesizată a fost Senatul, care a dat o formulare foarte corectă, în care recunoaşte că coordonatorul şi elaboratorul planului complex de recuperare este medicul specialist de medicină fizică şi de reabilitare, iar Camera Deputaţilor care a fost cameră decizională a schimbat această formulare, cu medicul prescriptor şi curant”, a explicat Prof.Onose.
Impact asupra modului în care vor fi îngrijiţi pacienţii, dacă legea nu va fi revizută. Procedurile trebuie să fie prescrise de medicul de medicină fizică şi reabilitare care este pregătit în acest sens, cu atât mai mult cu cât anumite proceduri au şi anumite contraindicaţii. Un medic de medicină fizică şi reabilitare face 11 ani de pregătire. În România sunt în jur de 1200 astfel de specialişti şi câteva sute se pregătesc în cadrul Rezidenţiatului. Sistemul ar putea rămâne fără aceşti profesionişti foarte bine pregătiţi, dacă legea rămâne în forma actuală.
„Dacă lucrurile rămân aşa, colegii noştri tineri, important e să lăsăm lucrurile în oridine pentru generaţiile care vin, medicii rezidenţi sunt extrem de speriaţi şi de dezamăgiţi, îşi vor schimba probabil specialitatea, probabil că la toamnă, când va fi Rezidenţiatul, dacă lucrurile rămân aşa, nu o să mai aleagă nimeni specialitatea de recuperare deşi este una extrem de importantă, frumoasă, care se ia la medii foarte mari. Şi atunci probabil că reţeaua se va stinge. Se va pricepe probabil oricine din orice specialitate să prescrie proceduri de fizioterapie, de electroterapie, de fototerapie, de termoterapie care sunt proceduri nu de puţine ori cu răsunet sistemic care în principiu au şi contrandicaţii, că nu oricine poate să facă o procedură de termoterapie sau să fie trimis la staţiune sau să facă electroterapie. Ori aceste aspecte de indicaţii şi contraindicaţii, mă rog, vor intra în sarcina şi răspunderea unor medici din alte specialităţi sau de familie sau direct a kinetoterapeuţilor.
Cealaltă motivare, că să nu aştepte pacienţii. În primul rând recuperarea este o specialitate prin definiţie de neacut. Procedurile de kinetoterapie nu poţi să spui că fără ele este pusă în pericol viaţa pacientului, uneori dacă o aplici şi nu era cazul poţi să faci un rău.
Eu pun întrebarea, dacă există liste de aşteptare, dar oare pentru proteze de şold sau de genunchi nu există liste de aşteptare? Eu cred că este mult mai imperios pentru un pacient să ajungă să poată să facă o proteză care îl va repune pe picioare decât faptul că face nişte kinetoterapie. Liste de aşteptare există peste tot în lume şi văd că ele nu au deranjat niciodată decât acum, pentru ca să facă pacientul kinetoterapie.
Invocarea faptului că suntem puţini…Există între cele 40 şi ceva de specialităţi câteva reţele cu număr mare de medici, peste 2000 spre 3000, mici, sub 1000, şi reţele de dimeniuni medii, aici ne clasăm noi, undeva peste 1200 de medici. Cam tot atâtea sunt şi din principalele specialităţi beneficiare şi atunci de unde până unde suntem noi mai puţini”, a explicat într-un interviu acordat News.ro Prof. Dr. Gelu Onose de la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni din Capitală.
Ce prevede OUG şi cum a fost modificată
prevedea, în forma iniţială, că ” Asiguraţii beneficiază de activităţi de fizioterapie, stabilite în condiţiile privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, pe baza recomandărilor medicale, cu sau fără contribuţie personală, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.
Articolul 25 din privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, invocat în OUG, menţionează: ”Activităţile specifice de fizioterapie de care beneficiază persoanele asigurate în sistemul naţional de asigurări sociale de sănătate sunt stabilite prin negociere între Colegiul Fizioterapeuţilor din România, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi sunt prevăzute în Contractul-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei de specialitate în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, fiind decontate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”.
La Camera Deputaţilor, care este for decizional, prevederea a fost modificată, fiind eliminată referirea explicită la articolul 25 din privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, înlocuirea formulării referitoare la ”activităţi de fizioterapie” cu ”servicii de fizioterapie”dar şi prin înlocuirea formulării ”pe baza recomandărilor medicale” cu ” conform planului terapeutic, pe baza prescripţiei medicale şi a diagnosticului clinic stabilit de către medicul de specialitate curant sau medicul prescriptor”.
În varianta Camerei Deputaţilor, articolul are umătoarea formă: „Asiguraţii beneficiază de servicii de fizioterapie, conform planului terapeutic, pe baza prescripţiei medicale şi a diagnosticului clinic stabilit de către medicul de specialitate curant sau medicul prescriptor, servicii stabilite in conformitate cu prevederile Legii nr. 229/2016 privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România, cu modificările ulterioare, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi în normele sale de aplicare.”
Protest la Palatul Cotroceni
Medicii din specialitatea de Medicina Fizica si Reabilitare au anunţat pentru joi, intre orele 13:30 si 15: 30, la Palatul Cotroceni, intrarea din Bulevardul Geniului nr. 1, o adunaree publică în legătură cu promulgarea legii Pl-x NR.442/2024 votată în Parlament pe 19.03.2025 prin care se permite oricărui medic din orice specialitate să întocmească planul de recuperare/ reabilitare.
”Astfel se eludează competenţele şi formarea profesională strictă care se realizeaza in 5 ani de rezidentiat si se finalizeaza cu un examen de specialitate , a unui medic specialist în Medicină Fizică şi Reabilitare”, anunţă organizatorii.
