Un registru de boli transmisibile ajută în stabilirea unor priorităţi de sănătate publică, afirmă dr. Odette Popovici, medic primar epidemiolog la Institutul Naţional de Sănătate Publică – Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile. Ea explică faptul că specialiştii INSP nu au acces la toate datele din dosarul pacientului, ci doar la acelea care se referă la boli transmisibile şi pentru care există obligaţia nu numai la nivel naţional în a le analiza cu mare atenţie pentru a fundamenta strategii de sănătate, de prevenire şi control al bolilor transmisibile.
”În primul rând, nu e vorba de toate datele medicale pentru că acest registru nu este dosarul electronic al pacientului, care ar trebui şi acela să funcţioneze, fără îndoială. E vorba numai de datele care se referă la boli transmisibile şi pentru care avem obligaţie nu numai la nivel naţional în a le analiza cu mare atenţie pentru a fundamenta, de exemplu, strategii de sănătate, de prevenire şi control al bolilor transmisibile, planuri de acţiune aferente pentru analize de etapă în anumite situaţii epidemiologice deosebite, pentru analizele de rutină, să spunem, anuale, multianuale. Dar colegii din Direcţiile de Sănătate Publică, epidemiologi, nu pot face o investigaţie epidemiologică corectă, fără aceste date, pentru că în cadrul investigaţiei, care încă poartă denumirea nefericită de anchetă epidemiologică, trebuie să identifice contacţii acelui caz, persoanele care s-au aflat în apropierea cazului respectiv şi să ia măsurile necesare în funcţie de boală”, a declarat medicul Odette Popovici, miercuri seară, la .
Reprezentantul INSP a dat ca exemplu cazul unui pacient diagnosticat cu meningită meningococică, o boală foarte severă, în cazul căreia există posibilitatea de a administra anumite tipuri de antibiotic contacţilor apropiaţi şi în felul acesta se previne apariţia de noi cazuri.
Medicul a arătat, de asemenea, că pentru documentarea cazurilor de panencefalită sclerozantă subacută este nevoie pentru documentare, de consultarea unor episoade de rujeolă care s-au întâmplat cu 7, 10, chiar mai mulţi ani în urmă, iar în analiza epidemiologică a cancerului este nevoie de analiza unor infecţii anterioare cu virusul HPV.
”Dar pentru aceasta trebuie să ştii cine este cazul, să-l găseşti şi să începi să mergi pe firul apei până reuşeşti să cuprinzi toţi contacţii şi să iei măsurile necesare, pentru că, dacă lucrurile sunt scăpate de sub control, riscăm să apară focare, transmitere comunitară, în funcţie şi de tipul de boală”, a explicat medicul.
Odette Popovici a menţionat regulamentul european datând din anul din 2022 referitor la ameninţările transfrontaliere grave în care fiecare stat membru al Uniunii Europene are obligaţia de a raporta în platforma europeană a Comisiei Europene care este gestionată de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor ”un set de date care vine tocmai dintr-un asemenea registru”.
”Practic, ar fi un registru modern, realizat după toate normele şi criteriile europene şi în care aducem la registrul deja existent şi aprobat într-o hotărâre de guvern încă din anul 2007, aducem şi platforma COVID, dar şi alte date, alte investigaţii, rezultate ale unor investigaţii, unele cazuri noi care reprezintă, în cazuri de boală, priorităţi de sănătate publică. Supravegherea epidemiologică, poate nici acest lucru nu s-a înţeles suficient de bine, nu înseamnă supravegherea persoanei. Noi ne uităm la cazuri care sunt definite pe baza unor definiţii de caz, criterii clinice, epidemiologice, de laborator şi nu poţi face nici analiza trendurilor unei boli, analiza multianuală, nu poţi urmări şi documenta foarte bine complicaţiile pe termen lung ale unei boli, fără un asemenea registru”, a arătat medicul Odette Popovici.
Luna trecută, preşedintele Nicuşor Dan a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă care introduce un nou Registru Unic Electronic de Boli Transmisibile. Şeful statului consideră că păstrarea tuturor datelor medicale şi a celor cu caracter personal, inclusiv a diagnosticelor şi a istoricului complet al bolilor, pentru întreaga viaţă a persoanei şi încă cel puţin 180 zile apoi, fără recunoaşterea dreptului de a solicita ştergerea acestora, chiar şi în cazul în care nu există niciun risc de transmitere a bolii, reprezintă o ”ingerinţă disproporţionată” în viaţa privată, contrară articolului 26 din Constituţie.
