Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat marţi, despre jalonul din PNRR privind pensiile magistraţilor, că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri la Comisia Europeană faptul că voinţa politică există, că s-a manifestat în timp util şi discutăm de aspecte procedurale care au împiedicat promulgarea legii. Ministrul a explicat că în două luni de zile, Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României şi va avea un punct de vedere şi ne va trimite o scrisoare de observaţii, prin care îşi prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane, iar ca urmare a acelei scrisori de observaţii, România va avea din nou la dispoziţie un termen de circa două luni de zile, pentru a putea justifica dacă există diferenţe de opinie faţă de abordarea Comisiei. Ministrul şi-a exprimat speranţa că, până va veni această scrisoare de observaţii, legea pensiilor magistraţilor va fi deja promulgată.
”Este un bun prilej să tragem linie referitor la discuţiile de pe cererea de plată numărul 3. Vineri am fost la Bruxelles, m-am întâlnit cu doamna Celine Gauer şi cu echipa Comisiunei Europene, pentru a arătat dovezile îndeplinirii jaloanelor suspendate din luna martie. Vă readuc aminte că această suspendare a survenit ca urmare a faptului că mai bine de 2 ani de zile, guvernul României nu reuşise să îndeplinească acele ţinte şi jaloane din PNRR. Prin urmare, acest guvern a trebuit să vină şi să repare lucrurile pe cât posibil, aşa cum am făcut-o în ultimele 5 luni”, a spus Dragoş Pîslaru într-o conferinţă de presă, după şedinţa de guvern.
El a precizat că suma despre care vorbim este de 809,4 milioane de euro. ”Veţi vedea o diferenţă faţă de suma iniţială. Din negocierile pe care le-am avut pe revizuirea PNRR, cele două jaloane care erau cumva retroactive, deci care nu mai puteau fi rezolvate, ele au fost reaşezate prin renegociarea PNRR, astfel încât vestea bună pe care am confirmat-o cu Comisia Europeană, vineri, este că nu pierdem bani pe jaloanele de achiziţii publice greşite. Şi asta este o veste foarte bună, pentru că deja 51 milioane de euro sunt recuperate, sau mai bine aici nu sunt pierdute, sunt recuperate prin reaşezarea lor în alte operaţiuni, odată cu revizuirea, şi asta cred că era o primă informaţie bună pentru a fi clarificată”, a arătat ministrul Fondurilor Europene.
Despre jalonul 440, legat de operaţionalizarea AMEPIP, Guvernul României a adus dovezile cu privire la selectarea conducerii şi un raport întreg care să arate operaţionalizarea, inclusiv faptul că AMEPIP a început să dea amenzi, are proceduri în lucru pentru a ne asigura că avem un plan coerent în ceea ce priveşte AMEPIP, a spus ministrul.
Dragoş Pîslaru a menţionat că, în concordanţă cu acest jalon, România a prezentat un plan pe care îl va coordona vicepremierul Oana Gheorghiu, legat de modul în care vom face reforma companiilor de stat.
”Acest plan a fost apreciat la nivel strategic de către Comisia Europeană. Prin urmare, reformele nu se opresc cu acest jalon, dar pentru jalonul 440, dovezile aduse de România arată că el a fost îndeplinit per total şi anume discutăm de 330,34 milioane de euro, grant. Şi asta este o veste foarte bună”, a subliniat Pîslaru. Ministrul a mai spus că, pentru jalonul 121, guvernanţa corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Aici, au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepţii, unde din raţiune de procedură sau neprezentare sau invalidare la Hidroelectrica două poziţii, CE Oltenia două poziţii,, Eurotest un membru în bord, Oil Terminal, un membru în bord, restul toate au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament.
”Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident, poziţia noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aştepta, dar o să discutăm cu privire la aceste estimări imediat”, a completat Dragoş Pîslaru. Ministrul a menţionat că jalonul 215 este jalonul legat de pensiile speciale.
”Lucrurile sunt foarte clare. Guvernul României continuă această procedură. În mod evident, termenul limită de 28 noiembrie nu a fost îndeplinit în perspectiva promulgării. Asta nu ne opreşte, însă, să ducem reforma până la capăt şi, din acest punct de vedere, chiar astăzi ştiţi că există în Parlament asumarea răspundării şi sperăm să mişcăm procedurile pentru ca să avem o promulgare într-un timp cât mai scurt cu putinţă. Din perspectiva acestui jalon, ce este foarte important este că România a prezentat în scrisoarea depusă vineri faptul că voinţa politică există, că s-a manifestat în timp util, că, bineînţeles, discutăm de aspecte procedurale care ne-au împiedicat să avem promulgarea”, a spus Pîslaru.
Despre jalonul 79, cel de-al 4-lea, care se referea la selectarea şi numirea membrilor Consiliilor de administraţie în domeniul transporturilor, la CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex, CFR Călători.
”Discutăm de 19,8 milioane de euro pe pe componenta de împrumut şi aici avem vestea bună că am prezentat, aşa cum era cerinţa, indicatorii de performanţă pentru membrii Consiliului de Administraţie la CNAIR, aşa cum era o cerinţă explicită în scrisorile de suspendare, dar procedurile de selecţie sunt încă în desfăşurare în condiţii de transparenţă, n-au putut fi finalizate la timp. Deci, din această perspectivă, am explicat eforturile, am explicat aşa cum procesele sunt în derulare, dar nu am venit cu detaliile efective cu privire la selecţie, pentru că nu a fost finalizată”, a explicat ministrul Fondurilor Europene. Dragoş Pîslaru a prezentat şi ce urmează după depunerea scrisorilor de către România.
”Este o perioadă de circa două luni de zile, în care Comisia Europeană va analiza dovezile depuse de Guvernul României, va avea un punct de vedere cu privire la acestea şi ne va trimite, asta este ceea ce am discutat, o scrisoare de observaţii, prin care îşi prezintă perspectiva cu privire la modul în care România a îndeplinit aceste jaloane. În mod evident, ca urmare a acelei scrisori de observaţii, România va avea din nou la dispoziţie un termen de circa două luni de zile, pentru a putea justifica dacă există diferenţe de opinie faţă de abordarea Comisiei şi nu vă ascund faptul că, în mod evident, sperăm că până când o să vină scrisoarea de observaţii, cel puţin pe subiectul acesta legat de legea cu privire la pensiile speciale, noi să fi terminat reforma în totalitate, adică să fie promulgată”, a spus Dragoş Pîslaru.
”România nu o să stea să aştepte două luni de zile pentru a răspunde Comisiei, dar ne aşteptăm ca până primăvara anului viitor, în primul trimestru, să putem avea o rezoluţie cu privire la această cerere de plată”, a afirmat Pîslaru.
