Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, afirmă, referitor la cei 231 de milioane de euro pe care România riscă să îi piardă din cauza neîndeplinii jalonului PNRR referitor la reforma pensiilor magistraţilor, că aceşti bani ar putea fi folosiţi pentru cumpărarea a 2.000 de ambulanţe noi, pentru construirea a 100 de şcoli şi pentru realizarea a 50 de kilometri de autostradă. „Ştiţi vorba aia: «Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă»? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de Euro şi de ideea de dreptate în România”, adaugă ministrul.
„Ştiţi vorba aia: „Dumnezeu îţi dă, dar nu îţi bagă în traistă”? În cazul de faţă e vorba de 231 milioane de Euro şi de ideea de dreptate în România. După ani de zile în care dezechilibrele din bugetul de pensii publice au fost în creştere, după recomandări de ţară succesive din partea Comisiei Europene, România şi-a asumat, prin PNRR, reforma pensiilor speciale. Se întâmpla în noiembrie 2021, cu mai bine de 4 ani şi jumătate în urmă”, afirmă Dragoş Pîslaru într-o postare pe pagina sa de Facebook, scrisă înainte ca CCR să anunţe o nouă amânare în privinţa pensiilor magistraţilor.
Pîslaru a explicat că reforma pensiilor speciale se referă la necesitatea ca România să aibă, „în sfârşit, un sistem de pensii echitabil pentru toată lumea, fără categorii privilegiate”.
„Adică pensia pe care o primeşti să reflecte anii pe care i-ai muncit, iar această regulă să fie aplicabilă tuturor românilor. Şi bugetul ţării să fie echilibrat. Din noiembrie 2021 niciun guvern n-a catadicsit să se preocupe serios şi fără artificii de această problemă. S-a încercat inclusiv mimarea reformei prin introducerea de cai troieni în proiecte legislative, care să garanteze că acestea vor pica testul de constutuţionalitate (aşa cum a fost cazul supraimpozitării unei singure categorii de pensii). Ilie Bolojan a fost primul prim-ministru care a făcut paşi concreţi şi clari în această direcţie”, a precizat Pîslaru.
El a adăugat că Guvernul a a făcut „absolut toate demersurile legale” pentru ca reforma pensiilor magistraţilor să se întâmple, încă din vara anului trecut, când a fost învestit în funcţie.
„Am pregătit o alternativă constituţională referitoare la raportul între pensie şi ultimul salariu, bazată pe studii şi analize la nivel european. Am fost în permanent contact cu Comisia Europeană care a apreciat că prin noua propunere a Guvernului îndeplinim jalonul şi recuperăm banii suspendaţi. Apoi am aprobat proiectul de lege şi l-am trimis spre aprobare şi promulgare în timp util, încă din septembrie. Procedura Guvernului a fost contestată la Curtea Constituţională de către Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de teama unor judecători şi procurori de a nu îşi pierde privilegiile. CSM a mers până într-acolo încât să îl acuze public pe prim-ministrul de minciună, clamând că jalonul nr. 215 este deja îndeplinit, deşi Guvernul a fost mereu în corespondenţă clară cu Comisia Europeană pe acest subiect. Absolut scandalos”, a afirmat Dragoş Pîslaru.
Potrivit sursei citate, în octombrie 2025, CCR a respins proiectul de lege pe vicii procedură, „cu o decizie luată la limită”.
„Guvernul a refăcut procedura şi l-a retrimis spre aprobare în zilele în care data limită de 28 noiembrie tocmai expira. Au urmat patru amânări succesive ale Curţii Constituţionale, patru prevalări de la o decizie finală, ba argumentând că n-au suficiente date, ba prin fuga de la şedinţele de plen a judecătorilor numiţi politic de PSD.
Astăzi este ceasul al treisprezecelea: ziua în care CCR poate să decidă dacă România îşi ia sau nu adio, definitiv, de la 231 milioane de euro, bani nerambursabili cu care am fi putut finanţa şcoli, spitale sau autostrăzi”, afirma Pîslaru, cu puţin timp înainte ca CCR să decidă o nouă amânare în ceea ce priveşte reforma pensiilor magistraţilor.
CCR a amânat, miercuri, pentru a cincea oară deliberările, stabilind un nou termen pentru 18 februarie. Judecătorii au motivat decizia amânării prin cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în data de 10 februarie 2026. În aceste documente, ICCJ solicită CCR să sesizeze Curtea europeană de Justiţie, considerând că legea pensiilor de serviciu ar trata „discriminatoriu” magistraţii în raport cu alţi beneficiari de astfel de pensii şi ar „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedinelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care o informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.
Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Luni seară, Ilie Bolojan a adus lămuriri despre scrisoarea adresată CCR, precizând că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
