Comuna Muereasca din județul Vâlcea se numără printre localitățile grav afectate de traficul greu, în special de cel asociat transportului de lemne și exploatării de agregate minerale. Una dintre cele mai afectate artere este Drumul Județean 658, care leagă DN 7 de Mănăstirea Frăsinei, o zonă intens circulată, inclusiv turistic.
Situația nu este nouă și se află de mai multă vreme în atenția președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, care a lansat un nou apel public pentru intervenția urgentă a autorităților.
„Susțin mediul de afaceri din județ, dar nu pot tolera distrugerea infrastructurii. Avem probleme pe DJ 658, dar și pe alte drumuri – DJ 678, 678A, DJ 703G și nu numai. Lista e lungă și dureroasă”, a declarat Rădulescu.
Într-un mesaj ferm, adresat inclusiv conducerii IPJ Vâlcea, președintele CJ a cerut implicare concretă și rapidă: „Îl rog pe domnul comisar-șef Puiu Dorel Călinescu să trateze acest subiect cu seriozitate. Solicit sprijinul Poliției, al ATOP și al RAJDP – care dispune de cântare mobile – pentru verificarea strictă a transporturilor grele. Firmele care nu respectă legea trebuie sancționate. Drumurile nu sunt distruse doar de gabarit depășit, ci și de lipsa totală de responsabilitate. Am văzut zone pline de noroi, mizerie de nedescris. În toată lumea civilizată, firmele care exploatează resurse spală roțile camioanelor înainte să intre pe drumuri publice. La noi, nu”.
Un drum important spre Mănăstirea Frăsinei e distrus de traficul greu cu lemne și balast
Constantin Rădulescu a menționat și dispariția unor echipamente montate pe DJ 703G, precum separatoarele de cauciuc pentru pistele de biciclete: „Nu înțeleg cine și de ce le ia acasă. E vorba de investiții realizate cu fonduri europene. Trebuie protejate. Cer instituțiilor abilitate să verifice inclusiv sarcina utilă a camioanelor. Nu putem să ne prefacem că nu vedem”.
Problema depășește, însă, doar uzura drumurilor. Surse locale vorbesc de ani de zile despre subdeclararea masivă a cantităților extrase din exploatările de agregate minerale, în unele cazuri cu sute de procente mai mici decât realitatea. Fenomenul, susțin voci din județ, are ramificații până în structuri centrale și se transformă într-o veritabilă mafie cu tentacule care ajung inclusiv în instituții precum ABA Olt.
Concluzia e clară: fără controale serioase, independente și fără compromisuri, infrastructura județeană va continua să fie distrusă – iar banii publici vor acoperi iresponsabilitatea unor operatori care își bat joc de lege, comunități și natură.
