Israelul, care asediază Fâşia Gaza de la începutul războiului împotriva Hamas, la 7 octombrie 2023, a impus o blocadă ermetică asupra teritoriului la începutul lunii martie, care nu a fost relaxată decât parţial la sfârşitul lunii mai, ceea ce a condus la penurii severe de alimente şi bunuri esenţiale.
Paraşutarea a fost „efectuată în coordonare cu organizaţiile internaţionale şi dirijată de Cogat (o agenţie a Ministerului Apărării, n.r.)”, a precizat armata într-un comunicat postat pe Telegram sâmbătă seara, adăugând că a constat în „şapte loturi de ajutoare conţinând făină, zahăr şi conserve”.
Apărarea civilă palestiniană a anunţat sâmbătă că 40 de persoane au murit în urma bombardamentelor şi tirurilor israeliene.
În cursul nopţii, Ministerul Afacerilor Externe a anunţat „o pauză umanitară” în centrele civile şi coridoarele umanitare pentru a permite distribuirea ajutorului umanitar, acuzând ONU pentru blocaj.
ONU şi ONG-urile au avertizat cu privire la o creştere a malnutriţiei infantile şi la riscul unei foamete generalizate în rândul celor peste două milioane de locuitori.
O ambarcaţiune condusă de mişcarea pro-palestiniană „Flotila Libertăţii”, care se îndrepta spre Gaza încărcată cu ajutoare, a fost interceptată de armata israeliană, potrivit imaginilor live difuzate sâmbătă de grup.
Interceptarea sa a fost confirmată de Israel, care a declarat că nava se află în prezent „în siguranţă, în drum spre coasta israeliană”.
Presată în special de Paris, Berlin şi Londra să „ridice imediat restricţiile privind livrarea de ajutoare”, armata israeliană a anunţat sâmbătă că primele lansări de paraşute din partea ţărilor străine vor fi reluate în seara respectivă.
Această metodă, utilizată deja în 2024 în special de Emiratele Arabe Unite, Iordania şi Franţa, a fost criticată de mai mulţi responsabili umanitari, care au considerat-o periculoasă şi limitată, subliniind că nu poate înlocui ruta terestră.
Sâmbătă, Marea Britanie a anunţat că se pregăteşte să lanseze ajutoare şi să evacueze „copiii care au nevoie de asistenţă medicală”, în colaborare cu „parteneri precum Iordania”.
Emiratele au declarat că vor relua „imediat” paraşutările.
Şeful agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni (Unrwa), Philippe Lazzarini, a declarat sâmbătă că reluarea paraşutărilor a fost un răspuns „ineficient” la dezastrul umanitar în curs.
“Picajele aeriene nu vor pune capăt agravării foametei. Ele sunt costisitoare, ineficiente şi pot chiar ucide civili înfometaţi”, a spus el.
„Nu putem accepta ca oamenii, şi un număr mare de copii, să moară de foame”, a afirmat preşedintele francez Emmanuel Macron într-o declaraţie, după o întâlnire cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi.
În opinia sa, conferinţa care va avea loc luni şi marţi la sediul ONU din New York „trebuie să deschidă o nouă dinamică în favoarea unei soluţionări juste şi durabile a conflictului israeliano-palestinian, pe baza a două state, singura soluţie capabilă să garanteze pacea şi securitatea pentru toţi în regiune”.
Războiul a fost declanşat de un atac fără precedent desfăşurat de mişcarea islamistă Hamas în Israel la 7 octombrie 2023, care s-a soldat cu moartea a 1 219 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe date oficiale.
În replică, Israelul a lansat o ofensivă care s-a soldat cu cel puţin 59 733 de morţi în Gaza, majoritatea civili, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii din Hamas, pe care ONU le consideră fiabile.
