Economia Chinei a crescut cu 4,8% în trimestrul al treilea faţă de anul precedent, potrivit datelor oficiale publicate luni, o încetinire faţă de trimestrul anterior, dar conformă cu estimările analiştilor, transmite CNBC.
Cu toate acestea, investiţiile fixe, un indicator cheie care include cheltuielile pentru infrastructură, industrie şi imobiliare, au scăzut cu 0,5% în primele nouă luni ale anului, semnalând o slăbiciune neaşteptată a motorului investiţional al economiei.
Este prima contracţie a investiţiilor fixe din 2020, anul pandemiei, potrivit datelor Wind Information. Economiştii avertizează că declinul reflectă o pierdere accentuată de încredere în mediul economic şi o criză structurală în sectorul imobiliar, care s-a adâncit în ultimele luni.
Investiţiile în domeniul imobiliar au scăzut cu 13,9% în perioada ianuarie–septembrie, faţă de o contracţie de 12,9% în primele opt luni.
”Această scădere este rară şi alarmantă”, a declarat Zhiwei Zhang, preşedinte al Pinpoint Asset Management, subliniind că ritmul creşterii PIB ar putea fi sub presiune în trimestrul următor.
În contrast, producţia industrială a crescut cu 6,5% în septembrie, depăşind estimările de 5% şi accelerând faţă de 5,2% în august, indicând o activitate manufacturieră robustă.
Excluzând sectorul imobiliar, investiţiile fixe au avansat cu 3% în primele trei trimestre, faţă de 4,2% până în august. Investiţiile private (în afara imobiliarelor) au crescut cu doar 2,1%, reflectând o încredere scăzută a mediului de afaceri.
”Slăbiciunea investiţiilor, în special din partea sectorului privat, arată lipsa de încredere în perspectivele de creştere şi în politicile guvernamentale menite să sprijine economia”, a comentat Eswar Prasad, profesor de economie la Universitatea Cornell.
Vânzările cu amănuntul au crescut cu 3% în septembrie, în linie cu prognozele, însă mai lent decât ritmul de 3,4% din august. Subvenţiile guvernamentale pentru bunuri de consum par să-şi fi pierdut efectul, vânzările de electrocasnice urcând cu doar 3,3% luna trecută, comparativ cu o creştere de 25% în primele trei trimestre.
Veniturile disponibile ale locuitorilor urbani au crescut cu 4,5% în termeni reali, iar cele din mediul rural cu 6%, în timp ce rata şomajului urban a coborât uşor la 5,2%.
Inflaţia de bază, care exclude alimentele şi energia, a urcat la cel mai rapid ritm din februarie 2024, dar inflaţia generală a scăzut cu 0,3%, semnalând persistenţa presiunilor deflaţioniste.
Banca centrală a Chinei a menţinut ratele de referinţă neschimbate pentru a şasea lună consecutiv: 3% pentru creditele pe un an şi 3,5% pentru cele pe cinci ani.
Liderii chinezi s-au reunit luni pentru o sesiune de patru zile dedicată planificării economice pe următorii cinci ani, în contextul încercării Beijingului de a stimula consumul intern şi de a dezvolta tehnologie proprie, pe fondul restricţiilor tot mai dure impuse de SUA.
”China trebuie să accelereze investiţiile în tehnologie, dar vechea economie, respectiv infrastructura, industria tradiţională şi imobiliarele, va rămâne coloana vertebrală a creşterii în viitorul apropiat”, a spus Ting Lu, economist-şef pentru China la Nomura, care estimează că Beijingul va trebui ”să cureţe dezordinea din sectorul imobiliar” în perioada 2026–2030.
