“Economia mondială încă este afectată, şi va continua să fie, în urma actualului nivel al taxelor vamale, deşi situaţia nu este atât de proastă pe cât ar fi putut fi”, a afirmat Pierre-Olivier Gourinchas, economist şef al FMI.
FMI a publicat marţi raportul actualizat privind situaţia economiei mondiale şi a îmbunătăţit previziunile privind creşterea PIB-ului global cu 0,2 puncte procentuale (pp), la 3% pentru 2025 şi cu 0,1 pp, la 3,1% pentru 2026, sub creşterea de 3,3% proiectată în ianuarie pentru anul acesta şi anul viitor, şi media istorică de dinaintea pandemiei, de 3,7%.
Inflaţia pe plan global ar urma să scadă la 4,2% în 2025 şi 3,6% în 2026, dar va rămâne probabil peste ţintă în Statele Unite, consumatorii urmând să fi afectaţi de taxele vamale în semestrul doi din 2025.
De asemenea, FMI precizează că acordurile comerciale încheiate de SUA cu Japonia şi UE nu sunt incluse în raportul publicat marţi. Simularea instituţiei financiare internaţionale arată că avansul economiei mondiale în 2025 ar fi fost mai redus cu aproximativ 0,2 pp dacă taxele vamale maxime anunţate de SUA în aprilie şi iunie ar fi fost implementate, a precizat organizaţia internaţională.
FMI apreciază că până acum PIB-ul global s-a dovedit rezilient, dar incertitudinile rămân ridicate, activitatea economică fiind afectată de distorsiunile provocate de tensiunile comerciale.
“Perspectivele economice din acest an au fost stimulate de majorarea stocurilor de către companii, în anticiparea taxelor vamale, dar efectele nu vor fi de durată. Efectele se vor atenua şi vor afecta activitatea economică în semestrul doi din 2025 şi în 2026”, a declarat Gourinchas. Acesta a adăugat că se aşteaptă ca taxele vamale să rămână ridicate şi a avertizat că există deja indicii că preţurile de consum în SUA încep să crească.
Un factor neobişnuit îl reprezintă deprecierea dolarului SUA, care nu a fost observată în timpul precedentelor tensiuni comerciale. Deprecierea dolarului SUA se adaugă şocului provocat de taxele vamale altor ţări, deşi a ajutat la atenuarea condiţiilor de finanţare.
SUA, prima economie mondială, ar urma să înregistreze o creştere de 1,9% în 2025 şi de 2% în 2026. De asemenea, noile reduceri de taxe şi majorarea cheltuielilor ar urma să majoreze deficitul fiscal al SUA cu 1,5 pp, veniturile din taxele vamale compensând cu aproximativ jumătate aceste evoluţii, se arată în raportul FMI.
Au fost îmbunătăţite previziunile pentru zona euro, care ar urma să crească cu 1% în 2025, iar cele pentru 2026 au rămas nemodificate, la 1,2%.
China, a doua economie mondială, ar urma să înregistreze o creştere de 4,8% în 2025 (de la un nivel de 4% estimat anterior), şi de 4,2% în 2026 (tot de la un nivel de 4% estimat anterior).
Per ansamblu, în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, economia ar urma să crească cu 4,1% în 2025, şi cu 4% în 2026, previzionează FMI.
Şi estimările privind comerţul mondial au fost revizuite în sus, indicând un avans de 2,6% anul acesta (de la un nivel de 1,5% estimat anterior), dar prognoza pentru 2026 a fost înrăutăţită la 1,9% (de la un nivel de 2,5% estimat anterior).
Riscurile la adresa perspectivelor economice sunt înclinate în jos, ţinând cont de “echilibrul precar al politicii comerciale”, apreciază FMI.
Economia Rusiei ar urma să crească cu 0,9% anul acesta, după ce anterior FMI previziona un avans de 1,5%.
