IT-ul şi construcţiile, care au dus economia în spate în ultimii cinci ani, s-au gripat în prima jumătate din 2024 şi nu au mai ajutat creşterea PIB. Cu o industrie care este în scădere de şase ani şi cu o agricultură imprevizibilă, pe ce se mai bazează creşterea economică din România pe final de 2024 şi în 2025?
Deşi cu ponderi mici în PIB, de sub 10%, IT-ul şi construcţiile au pus umărul cel mai mult la creşterea economică din ultimii ani. inclusiv în pandemie, când toate sectoarele erau blocate, construcţiile creşteau cu câte două cifre şi, împreună cu IT-ul, care creştea natural, au mai atenuat scăderea economică şi România a înregistrat unul dintre cele mai puţin rele rezultate economice din Uniunea Europeană. În 2024, însă, ambele sectoare s-au blocat şi au avut contribuţii infime sau deloc la avansul PIB, şi el fragil, de 0,7%. Pe ce se mai bazează economia în continuare?
„Să ne uităm un pic la la în sensul unei industrii care exportă foarte mult. În acelaşi timp, dacă ne uităm pe clasamentele de digitalizare şi inovare în Europa, România nu stă bine. De fapt, stă foarte rău. Şi atunci probabil că ceea ce vedem ca un recul al pieţei de export în IT poate fi suplinit de către un efort sistematic de realmente a digitaliza şi de a impulsiona digitalizarea în industrie, agricultură, administraţia din România. La nivel de construcţii iarăşi trebuie să spun fondul locativ din România este cel mai vechi, cel mai înghesuit, cel mai precar din Uniunea Europeană. Avem treabă aici, e treabă 20 de ani de acum încolo”, răspunde Ionuţ Stanimir, director de marketing şi comunicare la BCR, la emisiunea Industrii Inteligente de pe zf.ro.
