Conform constituției Iranului, moartea Liderului Suprem declanșează un proces de succesiune de urgență gestionat de Adunarea Experților.
De la alegerile din martie 2024, acest organism a fost dominat de clerici aliniați cu facțiunile de linie dură.
Marea problemă
Candidatul lor ar fi probabil Mojtaba Khamenei (n.r.: foto), fiul Liderului Suprem și „executorul” din culise.
Dar Mojtaba se confruntă cu o problemă: îi lipsesc acreditările religioase necesare pentru rol.
El nu a emis niciodată o opinie juridică formală, nu a predat niciodată în seminariile tradiționale din Qom (n.r.: Qom – oraș din Iran care este considerat al doilea cel mai religios oraș din țară și un centru major al islamului șiit) sau Najaf (n.r.: Najaf – oraș din Irak care are o semnificație religioasă imensă pentru musulmanii șiiți; este considerat un oraș sfânt) și nu a fost niciodată acceptat ca autoritate clericală de rang înalt, explică analistul.
În islamul șiit, legitimitatea trebuie câștigată prin decenii de erudiție și recunoaștere de la egal la egal – nu este moștenită ca în cazul unei monarhii.
Dacă Israelul l-ar fi ucis pe Khamenei, acest lucru ar fi accelerat și legitimat ascensiunea lui Mojtaba.
În absența acestui lucru, ar fi foarte controversat.
Marele ayatollah Ali Sistani din Irak, de exemplu, a respins de mult timp sistemul iranian de a avea un cleric ca lider politic. „Atâta timp cât ayatollahul trăiește până la o vârstă înaintată, Mojtaba este atât prea ilegitim pentru a unifica sistemul, cât și prea protejat pentru a fi marginalizat. Astfel, el ar putea bloca procesul de succesiune al Iranului într-un impas doctrinar – unul pe care Israelul l-a făcut acum mai probabil prin slăbirea protectorilor săi militari în timp ce își lăsa tatăl în viață”, scrie analistul.
Teologia politică șiită este structurată în jurul martiriei.
Moartea lui Ali și Hussein în secolul al VII-lea formează fundamentul religios al rezistenței și sacrificiului.
Dacă Khamenei ar fi fost ucis de o rachetă israeliană, aceasta nu ar fi fost procesată politic, ci mitologic.
„Moartea sa ar fi fost văzută ca o reconstituire a tragediei de la Karbala. Acest lucru l-ar fi sfințit pe fiul său, ar fi unificat facțiunile Iranului și ar fi legitimat escaladarea violentă din partea reprezentanților regionali ai Iranului”, explică analistul.
Aceste grupuri – Hezbollah în Liban, Houthi în Yemen și Kata’ib Hezbollah în Irak – se văd ca gardieni ai autorității religioase a Liderului Suprem.
Dezertorii iranieni au făcut aluzie de mult timp la planuri interne de escaladare, care tratează asasinarea liderului suprem ca pe un declanșator pentru represalii cu spectru complet: baraje coordonate de rachete, atacuri cibernetice asupra terminalelor energetice din Golf și operațiuni asimetrice împotriva țintelor americane din regiune. „Cruțarea lui Khamenei neagă Iranului acest declanșator”, spune analistul.
„Păstrează ambiguitatea strategică”
Vizând capacitatea Iranului de a acționa, dar nu și figura sa spirituală, Israelul împiedică regimul să invoce o criză existențială. Mesajul către comandanții și birocrații de nivel mediu ai Iranului este clar: escaladarea nu este inevitabilă. Mai este loc pentru recalibrare.
Regimul lui Khamenei nu s-a bazat niciodată doar pe forța brută. În centrul acestui lucru se află Biroul pentru Conservarea și Publicarea Lucrărilor Liderului Suprem. Deși nominal este un organ de publicare clerical, biroul funcționează în realitate ca un birou de supraveghere și aplicare doctrinară. Sub conducerea informală a lui Mojtaba Khamenei, reglează discursul clerical, organizează accesul la Liderul Suprem, disciplinează savanții heterodocși și gestionează o economie de patronaj pentru seminarii.
Acest sistem funcționează sub protecția comandamentului superior al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice. Generalii eliminați au fost cei care au aplicat regimul respectării doctrinare. Prezența lor a descurajat rebeliunea, a întărit autoritatea lui Mojtaba și a izolat aparatul clerical de provocări. Atacurile ajută la ruperea acestui strat exterior protector, lăsând nucleul ideologic al regimului expus și suprasolicitat.
„Israelul ar trebui să continue să vizeze comandamentul Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice”, consideră analistul.
„Dar nu ar trebui să-l elimine pe Mojtaba sau pe clericii liniei dure de profil înalt. Acest lucru ar risca martiriul și consolidarea. În schimb, ar trebui să perturbe infrastructura care susține influența lui Mojtaba. Aceasta include tăierea liniilor de salvare financiare care finanțează seminariile loiale, expunerea contradicțiilor interne din elita clericală din Qom și împuternicirea în liniște a rivalilor transnaționali – în special a celor aliniați cu Sistani în Najaf, care resping cu totul conducerea politică clericală. Scopul nu ar trebui să fie decapitarea regimului, ci întârzierea, fragmentarea și negarea.
Pentru prima dată în decenii, establishmentul religios iranian se confruntă cu amenințarea unui vid de izolare coercitivă. În acest nou context, figurile care au păstrat cândva distanța liniștită față de stat ar putea apărea acum ca concurenți activi la succesiunea lui Mojtaba, ceea ce ar putea duce la o schismă care ar afecta dramatic operațiunile milițiilor pro-iraniene din regiune. Legitimitatea lor nu doar pentru trezoreria Teheranului, ci și pentru autoritatea simbolică a Liderului Suprem.
Dacă această autoritate este contestată – dacă Mojtaba este promovat fără consens – atunci aceste grupuri ar putea începe să se alinieze cu alți clerici sau facțiuni. Figuri precum Qais Khazali sau Hashem Safieddine, care combină conducerea milițiilor cu aspirațiile religioase, ar putea deveni noi centre de greutate. Rezultatul ar fi transformarea ‘Axei de Rezistență’ dintr-un bloc de descurajare coordonat într-o constelație de actori semi-autonomi și potențial concurenți. În războaiele teologice, ca și în războaiele cu rachete, lovitura decisivă nu este cea care ucide un om. Este cel care neagă un mit”, a concluzionat analistul.
Netanyahu îi îndeamnă pe iranieni să se ridice împotriva „regimului malefic şi opresiv” de la Teheran
Analiza expertului se potrivește cu anunțul premierului israelian.
Este timpul ca iranienii să se revolte împotriva „regimului malefic şi opresiv” care îi conduce, a declarat vineri seară premierul israelian Benjamin Netanyahu, afirmând că ţara sa a lansat împotriva Teheranului „una dintre cele mai mari operaţiuni militare din istorie”, notează AFP, scrie Agerpres.
„A venit momentul ca poporul iranian să se unească în jurul drapelului său şi moştenirii sale istorice, apărându-şi libertatea în faţa regimului malefic şi opresiv” în funcţie la Teheran, a declarat Netanyahu într-un mesaj video adresat „nobilului popor iranian”.
„Regimul (iranian) nu ştie ce i-a lovit şi nici ce îi va lovi. Nu a fost niciodată mai slab”, a afirmat Netanyahu în videoclipul publicat la scurt timp după riposta Iranului la atacul israelian declanşat în noaptea precedentă trăgând zeci de rachete în mai multe salve care au rănit cel puţin şapte persoane şi au provocat pagube materiale în Israel.
„Lupta noastră este împotriva regimului islamic ucigaş care vă oprimă şi vă sărăceşte”, a adăugat el. „Aceasta este ocazia pentru voi de a vă ridica şi de a vă face vocile auzite”, a insistat premierul israelian.
„În ultimele 24 de ore, am eliminat principalii comandanţi militari, oameni de ştiinţă de vârf din domeniul nuclear, cea mai importantă instalaţie de îmbogăţire (a uraniului) a regimului islamic şi o mare parte din arsenalul său de rachete balistice”, a mai spus Netanyahu, adăugând: ” Şi mai urmează”.
