O schimbare majoră se conturează în interiorul Alianței Nord-Atlantice: țările membre NATO au agreat ca până în 2035 să ajungă la o țintă de 5% din PIB pentru cheltuielile militare. Dacă acest obiectiv ar fi atins azi, nu mai puțin de 21 de state ar ajunge să aloce mai mulți bani pentru apărare decât pentru educație – printre ele se numără și România.
În prezent, toate cele 32 de state membre NATO investesc mai mult în sănătate și educație decât în sectorul militar. Însă datele centralizate recent de VisualCapitalist pe baza rapoartelor NATO și a statisticilor Băncii Mondiale sugerează că, în cazul în care fiecare țară și-ar duce contribuția militară la 5% din PIB, raportul dintre cărți și tancuri s-ar inversa în mai mult de două treimi din alianță.
Un infografic compilat de VisualCapitalist, pe baza celor mai recente rapoarte publice NATO și a bazelor de date ale Băncii Mondiale, arată felul în care se împart cheltuielile guvernamentale în cadrul Alianței. Dacă noua țintă convenită – 5 % din PIB pentru apărare până în 2035 – ar fi atinsă deja, 21 de țări (inclusiv România) ar ajunge să dea mai mulți bani pe armată decât pe școli.
| Țara | Apărare 2024 (% PIB) | Sănătate 2022/ 23 (% PIB) | Educație 2021/ 22 (% PIB) |
|---|---|---|---|
| Polonia | 4,1 | 7,0 | 4,7 |
| Estonia | 3,4 | 7,0 | 5,3 |
| Statele Unite | 3,4 | 16,5 | 5,4 |
| Letonia | 3,2 | 7,6 | 4,6 |
| Grecia | 3,1 | 8,5 | 4,1 |
| Lituania | 2,9 | 7,3 | 4,3 |
| Finlanda | 2,4 | 9,7 | 6,5 |
| Danemarca | 2,4 | 9,4 | 5,3 |
| Regatul Unit | 2,3 | 10,9 | 5,0 |
| România | 2,3 | 5,8 | 3,3 |
| Macedonia de Nord | 2,2 | 7,6 | 3,3 |
| Norvegia | 2,2 | 8,0 | 4,0 |
| Bulgaria | 2,2 | 7,7 | 4,7 |
| Suedia | 2,1 | 10,9 | 7,6 |
| Germania | 2,1 | 11,8 | 4,5 |
| Ungaria | 2,1 | 6,4 | 4,7 |
| Cehia | 2,1 | 8,5 | 4,8 |
| Türkiye | 2,1 | 3,7 | 2,6 |
| Franța | 2,1 | 11,9 | 5,4 |
| Țările de Jos | 2,1 | 10,1 | 5,1 |
| Albania | 2,0 | 6,2 | 2,7 |
| Muntenegru | 2,0 | 10,9 | 4,4 |
| Slovacia | 2,0 | 7,7 | 4,8 |
| Croația | 1,8 | 7,2 | 4,1 |
| Portugalia | 1,6 | 10,0 | 4,8 |
| Italia | 1,5 | 8,5 | 4,2 |
| Canada | 1,4 | 11,2 | 4,1 |
| Belgia | 1,3 | 10,8 | 6,4 |
| Luxemburg | 1,3 | 5,8 | 4,7 |
| Slovenia | 1,3 | 9,4 | 5,4 |
| Spania | 1,3 | 9,7 | 4,3 |
| Islanda | 0,0 | 9,0 | 7,1 |
România: puțin pentru școli, deja mult pentru armată
Conform celor mai recente date, România alocă în 2024 circa 2,3% din PIB pentru apărare și doar 3,3% pentru educație. Dacă obiectivul NATO ar deveni realitate și bugetul apărării ar urca la 5%, țara noastră ar investi cu 50% mai mult în armată decât în școli – un dezechilibru major, într-un stat care se confruntă deja cu lipsuri cronice în sistemul educațional: abandon școlar ridicat, deficit de profesori și infrastructură învechită.
Această reorientare a banilor publici vine pe fondul contextului geopolitic tensionat, în special după invazia Rusiei în Ucraina și declarațiile președintelui Donald Trump, care a amenințat că va retrage sprijinul SUA pentru statele care nu contribuie suficient la securitatea colectivă.
5% pentru armată: o redirecționare dureroasă de fonduri
Ținta de 5% din PIB reprezintă mai mult decât o simplă creștere bugetară. Pentru statele europene, mai ales din Vest, care au investit constant în servicii publice precum educația, sănătatea și protecția socială, o asemenea reconfigurare înseamnă, practic, alegerea între investiții în oameni și investiții în apărare.
Cu alte cuvinte, fie guvernele găsesc metode de a genera venituri suplimentare (prin taxe, împrumuturi sau creștere economică accelerată), fie vor fi nevoite să taie de la alte capitole bugetare pentru a susține ritmul de remilitarizare. Iar cele mai vulnerabile domenii sunt, evident, educația și sănătatea – pilonii unei societăți funcționale pe termen lung.
Războiul din Ucraina a schimbat regulile jocului
Invazia Rusiei în Ucraina a dus la cea mai mare mobilizare militară din Europa după Războiul Rece. Dacă în trecut țările europene puteau „beneficia gratuit” de umbrela de securitate americană, astăzi liderii NATO admit că fiecare membru trebuie să își asume propria apărare. În acest context, o alocare de 5% din PIB devine nu doar un obiectiv politic, ci o obligație strategică.
Dar această schimbare are un cost. Educația și sănătatea riscă să fie victime colaterale, iar societățile vor resimți presiunea în timp: școli subfinanțate, personal slab plătit, lipsa dotărilor și, pe termen lung, scăderea calității vieții și a competitivității.
Concluzii‑cheie
Ţinte vs. realitate. Deşi niciun membru nu depăşeşte acum cheltuielile pentru educaţie cu cele pentru armată, pragul de 5 % ar muta balanţa în favoarea apărării pentru două treimi din statele NATO, majoritatea din Europa Centrală şi de Est.
Sănătatea rămâne „grosul” bugetelor. În toate ţările, sănătatea înghite cea mai mare felie din PIB; extremele merg de la 3,7 % în Türkiye la 16,5 % în SUA.
Cazul României. Cu 2,3 % din PIB deja alocaţi armatei şi doar 3,3 % educaţiei, Bucureştiul ar trebui să‑şi dubleze practic bugetul militar pentru a atinge ţinta de 5 %, depăşind clar banii pentru şcoli în lipsa unei creşteri similare a educaţiei.
Oficialii NATO spun că povara securităţii europene nu mai poate fi lăsată pe umerii Washingtonului, iar războiul din Ucraina a accelerat această schimbare de priorităţi. Pentru multe guverne, provocarea va fi să‑şi crească veniturile sau să taie din alte servicii publice pentru a face loc celor 5 % destinaţi apărării.
Ce urmează?
Pentru România și alte țări aflate între Est și Vest, dilema este reală: cum echilibrezi nevoia de securitate cu dreptul fundamental la educație și servicii sociale? Într-o regiune unde salariile profesorilor sunt modeste, iar spitalele suferă de subfinanțare, ideea de a aloca dublu pentru apărare decât pentru școli ar putea părea, pentru unii, o măsură de siguranță. Pentru alții, e semnul unei priorități greșite.
În final, adevărata provocare a următorului deceniu nu va fi doar militară, ci și socială: cum își vor menține țările NATO coeziunea internă în timp ce investesc masiv în apărare?
