Într-o țară care pretinde că reformează instituțiile publice, anul școlar 2025-2026 începe cu un scandal continuat de anul trecut, ce scoate la iveală contradicțiile profunde dintre discursul oficial și realitatea din teren. În centrul controversei se află Colegiul German Goethe din București — o instituție de elită, cu profil internațional — condus acum de un preot ortodox numit fără concurs, fără consultare și fără transparență.
O democrație europeană cu reflexe bizantine
România este stat membru al Uniunii Europene și s-a angajat să respecte valorile democratice, guvernarea laică și autonomia educației. Cu toate acestea, numirea lui Sebastian Stoica — preot ortodox și fiul unui fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române — în fruntea unei instituții laice cu profil german ridică semne de întrebare.
Forumul Democrat al Germanilor din România, partener fondator al colegiului, nu a fost consultat. Părinții și profesorii au fost ignorați. Ministerul Educației nu a oferit explicații. Este aceasta reforma promisă?
Colegiul Goethe: din elită academică în epicentrul abuzului
Ceea ce se întâmplă la Goethe nu este doar o criză de conducere — este o criză de sistem. În ultimii doi ani, părinții au reclamat abuzuri grave: meditații impuse sub forma unei „taxe de protecție”, presiuni psihologice asupra elevilor, manipularea notelor și răzbunări asupra copiilor care refuză să participe la meditații plătite.
Un caz emblematic: profesoara Cristiana Laura Gherman, acuzată că cerea bani pentru meditații de la propriii elevi, a fost sancționată disciplinar, dar a câștigat în instanță anularea sancțiunii. Mama reclamantă a declarat că „a simțit că achită o taxă obligatorie de protecție”, iar după ce copilul ei a încetat meditațiile, a fost retrogradat de la nota 10 la nota 8.
În paralel, Corpul de Control al Ministerului Educației a descins de două ori la Goethe. Rezultatul? Trei directoare au demisionat, profesorii au protestat, iar atmosfera a devenit una de teroare instituțională. Concluziile controlului nu au fost publicate nici până azi.
Mai mult, în 2024, un copil de 6 ani a fost eliminat abuziv de pe lista de admitere, deși fusese declarat admis. Locul său a fost ocupat de fratele unui geamăn respins, invocându-se greșit un articol din lege care nu se aplică la admitere. Avocatul familiei a numit decizia „pur abuzivă”.
Ligia Deca și tăcerea care a amplificat criza
Fostul ministru al Educației, Ligia Deca, avea toate instrumentele pentru a rezolva criza încă din 2024. În loc să intervină, a ales să tacă. Numirea lui Stoica a fost făcută fără concurs, fără consultare publică și împotriva voinței comunității germane.
Inițial, Deca a dorit să o reinstaleze pe Cristina Popa, fosta directoare plecată cu scandal, soția unui fost purtător de cuvânt al Patriarhiei. A renunțat doar în urma presiunii publice, alegând în schimb un alt nume cu pedigree confesional. Aceste decizii nu au fost simple erori administrative — ci alegeri politice. Iar refuzul de a acționa în fața abuzurilor documentate echivalează cu complicitate instituțională.
Klaus Iohannis și Forumul German: o punte ruptă
Nu putem analiza această criză fără a menționa pe Klaus Iohannis — fost președinte al României și lider al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR), organizația care i-a lansat cariera politică. Decorat cu cele mai înalte distincții ale Forumului, Iohannis a afirmat public că „tot ce a făcut în politică vine din munca în și pentru Forumul German”.
Cu toate acestea, în fața celui mai grav conflict dintre statul român și comunitatea germană din ultimele decenii, Iohannis a ales să nu intervină. Nu a mediat. Nu a apărat principiile pe care le-a invocat în discursurile sale. În 2024, FDGR a transmis public că nu mai susține o eventuală candidatură a fostului președinte — o ruptură simbolică ce reflectă profunzimea dezamăgirii.
„Resetarea” educației: între reformă și simulacru
Guvernul Bolojan și ministrul Daniel David au lansat în 2025 o amplă reorganizare a rețelei școlare, sub umbrela Legii nr. 141/2025. Peste 500 de unități de învățământ au fost comasate sau transformate în structuri arondate. Reforma promite eficiență, dar în multe cazuri înseamnă pierderea autonomiei, dispariția posturilor de conducere și centralizarea deciziilor.
Se vorbește despre digitalizare, despre școala de la 8:00 la 17:00, despre noi standarde de evaluare. Dar în paralel, fondul burselor scade, normele didactice se modifică fără consultare, iar profesorii sunt puși în fața unor decizii impuse.
Bacalaureatul 2025: cifrele unui eșec sistemic
Rezultatele la Bacalaureat sunt un barometru al stării educației. În sesiunea de toamnă 2025, rata de promovare a fost de doar 28,4% — cea mai mică din ultimii șase ani. După contestații, a crescut la 31,9%, dar rămâne alarmant de scăzută.
– Au fost depuse aproape 11.000 de contestații, dintre care 10.394 au dus la modificarea notelor
– La Limba română, 96% dintre contestații au dus la schimbarea notei
– Doar 896 de candidați au promovat examenul în urma contestațiilor
În sesiunea principală, rata de promovare a fost de 76,5%, dar doar 35,8% dintre candidații din promoțiile anterioare au reușit să treacă examenul. Asta arată că sistemul nu oferă șanse reale de recuperare și reintegrare.
De ce scandalul de la Goethe contează dincolo de România
Cazul Colegiului German Goethe nu este doar un scandal local. Este un avertisment pentru toate democrațiile: atunci când interesele politice înlocuiesc transparența, iar vocile comunității sunt reduse la tăcere, instituțiile se degradează. Încrederea în stat se prăbușește. Elevii pierd. Minoritățile sunt marginalizate.
Dacă Guvernul României — condus de premierul Ilie Bolojan și ministrul Educației Daniel David — dorește să demonstreze că reforma nu este doar un slogan, trebuie să înceapă aici. Să publice rezultatele anchetelor. Să respecte principiile fondatoare ale colegiului. Să asculte vocea părinților, profesorilor și elevilor.
Altfel, promisiunea reformei rămâne doar atât: o promisiune, iar grădina educației — tot mai plină de paznici — va continua să se ofilească.
Sursa foto: puterea.ro
