Conform consultanţilor Sierra Quadrant, cele mai mari vulnerabilităţi sunt înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, în construcţii, depozitare, transporturi şi servicii. În acest context, pentru mulţi dintre antreprenori, scăderea vânzărilor, semnalată la nivelul întregii economii, s-a tradus deja într-o restrângere semnificativă a afacerilor, amplificată de accentuarea blocajului financiar.
La nivel regional, cele mai multe firme cu probleme se află în Bucureşti-Ilfov, Cluj, Constanţa şi Braşov.
„IMM-urile, mai ales microîntreprinderile, sunt cele mai afectate, în momentul de faţă. Sunt peste 100.000 de firme din domeniile dinamice ale economiei, de la comerţ la construcţii, care reuşesc cu greu să se descurce de la o lună la alta. O eventuală creştere a taxelor venită pe fondul inflaţiei riscă să ducă multe dintre aceste business-uri în insolvenţă sau faliment”, se arată analiza citată, potrivit Agerpres.
Datele de la Ministerul Finanţelor şi Registrul Comerţului evidenţiază faptul că numărul firmelor aflate în dificultate a trecut de 160.000, în 2025, unele dizolvate, radiate, în insolvenţă, sau cu activitatea suspendată, o cifră-record în ultimii cinci ani.
„Lipsa de predictibilitate fiscală vine să se adauge provocărilor generate de inflaţie, de scăderea vânzărilor. Discuţiile din spaţiul public, legate de reforma fiscală despre care se speculează că se va traduce printr-o creştere a TVA, a taxei pe profit, pe dividende şi o majorare a accizelor şi impozitelor pe proprietate vine să pună gaz pe focul temerilor investitorilor. Din păcate, pe acest fond, fenomenul de dezintermediere s-a accentuat – firmele ezită să mai deschidă noi linii de business, să facă investiţii, să deruleze contracte pe termen mediu şi lung”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant, citat în comunicat.
Potrivit experţilor, încasările din TVA, după primul trimestru al acestui an, au fost mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut, iar acest indicator ridică semnale de alarmă pentru investitori.
„Dacă TVA colectată este mai puţină decât anul trecut înseamnă că economia şi-a redus motoarele la limita de avarie. Este un semnal că, în perioada următoare, trebuie găsite soluţii pentru stimularea economiei, pentru creşterea consumului. Încasările nete din TVA au fost de 28,6 miliarde lei, în scădere cu 2,7% faţă de cele din primul trimestru din 2024″, se menţionează în document.
În viziunea economiştilor, chiar dacă datele privind colectarea la buget s-au mai îmbunătăţit în aprilie, perspectivele semestrului al doilea necesită o abordare mult mai concentrată pe reducerea evaziunii şi sprijinirea lanţurilor de business.
Cifrele oficiale arată că inflaţia, creşterile de taxe şi scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record la finalul lui 2024, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte.
Totodată, din datele Institutului Naţional de Statistică (INS) reiese faptul că avansul economic din 2024, de 0,8%, a fost cel mai mai scăzut din ultimii 12 ani, cu excepţia anului pandemiei (2020), când s-a înregistrat o pondere de 0,6%.
Statisticile arată, totodată, că numărul firmelor dizolvate, de exemplu, a atins anul trecut cel mai mare nivel de la precedenta criză economică, din 2008. Astfel, dacă în acel an, Registrul Comerţului raporta 3.762 de firme dizolvate, în 2024 s-a ajuns la 46.205, mai multe cu 18% faţă de 2023.
„După pandemie, multe firme şi-au reorganizat afacerile, şi-au restructurat operaţiunile şi au devenit mai reziliente în faţa efectelor inflaţiei, a scăderii vânzărilor şi costurilor mai mari generate de inflaţie. Restructurarea a fost cuvântul de ordine în 2023-2024, mai ales în zona marilor companii.
Din păcate, în sectorul IMM-urilor există încă sute de mii de firme vulnerabile, cu capitaluri reduse, dependende de dinamica vânzărilor şi de evoluţia blocajului financiar. Acolo e nevoie, ca de aer, de măsuri preventive de restructurare a cheltuielilor, de restrângere a expunerii financiare, de asigurare a unor buffere financiare menite să ofere o plasă de salvare”, sunt de părere specialiştii.
