Deşi Kremlinul a respins până acum ideea unui armistiţiu şi continuă bombardamentele asupra teritoriului ucrainean, presiunile economice sunt în creştere. Ministerul de Finanţe de la Moscova a anunţat la începutul lunii august un deficit bugetar de 4,88 trilioane ruble (61,1 miliarde dolari) în primele şapte luni ale anului, echivalent cu 2,2% din PIB. În acelaşi interval, cheltuielile guvernamentale au crescut cu peste 20%, ajungând la 25,19 trilioane ruble.
Costurile uriaşe ale apărării au fost până acum susţinute de exporturile de petrol şi gaze către China şi India şi prin majorări de taxe. Însă veniturile din petrol scad, pe fondul sancţiunilor şi al cererii globale mai reduse, ceea ce obligă Kremlinul să ia în calcul noi tăieri de cheltuieli sau creşteri de taxe.
În timp ce în 2024 economia Rusiei a crescut cu 4,3%, în 2025 Banca Centrală estimează o expansiune de doar 1–2%. Riscul de recesiune este considerat ridicat de analişti, mai ales în condiţiile în care dobânzile rămân foarte mari, investiţiile private sunt descurajate, iar sancţiunile apasă asupra sectorului industrial.
Inflaţia, alimentată de cheltuielile de război, sancţiuni şi lipsa forţei de muncă, continuă să fie o problemă majoră. După ce a atins 17,8% în 2022, rata anuală a scăzut la 8,8% în iulie, ceea ce a permis Băncii Centrale să reducă dobânda de referinţă la 18%.
Totuşi, creşterea economică rămâne slabă, iar unii economişti avertizează că Rusia se află pe un ”drum al stagnării”, cu perspective de recesiune în cursul acestui an.
Între timp, Rusia prevede o încetinire a creşterii sale economice în 2025 la 1,5%, mult sub prognoza anterioară de 2,5%, deoarece ratele ridicate ale dobânzii impuse pentru a reduce inflaţia au împiedicat împrumuturile, i-a spus miercuri ministrul Finanţelor, Anton Siluanov, preşedintelui Vladimir Putin.
