Witkoff s-a întâlnit cu Putin pe 6 august, iar o zi mai târziu a avut o convorbire cu mai mulți lideri europeni, detaliind planul care prevedea ca Ucraina să cedeze în schimb controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk.
Patru oficiali americani și europeni, care au vorbit anonim cu Reuters, au declarat că mulți dintre participanții la convorbire au fost luați prin surprindere și au fost „surprinși” de propunere, deoarece aveau așteptări diferite cu privire la intențiile lui Putin.
Public, Kremlinul nu a renunțat niciodată la cererile sale maximaliste pentru Ucraina, care includ controlul deplin asupra celor patru regiuni pe care le controlează doar parțial – Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia.
A doua zi, pe 8 august, Witkoff și-a schimbat poziția. Potrivit uneia dintre surse, în timpul unei convorbiri organizate de secretarul de stat american Marco Rubio cu consilieri europeni pe probleme de securitate națională, Witkoff a clarificat că Putin nu se oferea să se retragă din regiunile Donețk și Luhansk.
Reuters relatează, de asemenea, că Witkoff – un magnat imobiliar fără experiență diplomatică anterioară – a mers la întâlnirea cu Putin fără un corespondent al Departamentului de Stat american, încălcând astfel protocolul standard și neavând o evidență a propunerilor lui Putin.
Witkoff a vizitat anterior Moscova în aprilie pentru discuții cu Putin.
El este considerat pe scară largă ca fiind mai prietenos față de Rusia decât mulți alții din administrația Trump și a fost criticat în Ucraina și în străinătate pentru repetarea narațiunilor propagandistice rusești. Luna trecută, se pare că a insistat ca SUA să ridice sancțiunile energetice impuse Rusiei.
Trump a sugerat de atunci că orice acord de pace între Ucraina și Rusia ar necesita ca ambele părți să „schimbe” teritorii, o poziție care a stârnit alarmă la Kiev și în capitalele europene. Nu a fost specificat ce se înțelege exact prin „schimb de terenuri”.
O sursă din cadrul Biroului Prezidențial Ucrainean a declarat anterior pentru Kyiv Independent că propunerea Moscovei ar impune Kievului să se retragă din părțile controlate de Ucraina ale regiunilor Donețk și Luhansk parțial ocupate, în schimbul retragerii Rusiei din părți ale regiunilor Sumy și Harkov.
Zelenski a respins ferm posibilitatea de a preda teritorii ucrainene suplimentare ocupației ruse ca parte a unui acord de pace, insistând asupra stabilirii unui armistițiu ca prim pas în orice negocieri.
Întrebat de Fox News ce sfat i-ar da lui Zelenski în urma discuțiilor din Alaska, Trump a răspuns: „Trebuie să facem o înțelegere”.
„Uite, Rusia este o putere foarte mare, iar ei (Ucraina) nu sunt”, a spus Trump.
Trump a stabilit un armistițiu ca obiectiv al întâlnirii, spunând că, în timp ce se îndrepta spre Alaska, spera să ajungă la acesta în aceeași zi.
Vorbind la conferința de presă de după întâlnirea cu Putin, Trump a spus că discuțiile au fost productive, dar cei doi lideri nu au reușit să ajungă la un acord asupra mai multor puncte, inclusiv unul semnificativ.
Întrebat de Fox News despre obstacolul care i-a împiedicat pe cei doi să ajungă la o înțelegere, Trump a refuzat să ofere detalii.
De la revenirea în funcție în ianuarie, Trump s-a angajat să medieze un acord de pace rapid între Kiev și Moscova – eforturi care au stagnat rapid, deoarece Rusia a respins în mod repetat un armistițiu și a promovat revendicări maximaliste în timpul discuțiilor de pace cu Ucraina de la Istanbul.
Putin a cerut public interzicerea aderării Ucrainei la NATO și retragerea completă a Ucrainei din regiunile parțial ocupate Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia, printre alte condiții.
Rusia a anexat ilegal Crimeea din Ucraina în 2014, urmată de părți din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporijia și Herson în 2022, după organizarea unui referendum simulat.
