Preşedintele francez Emmanuel Macron a discutat cu omologul său american Donald Trump despre perspectivele de pace în Ucraina, înainte de reuniunea cu unii lideri europeni şi cu şeful NATO, Mark Rutte, pe care Palatul Elysee a organizat-o în grabă, înainte de întâlnirea directă ruso-americană de marţi de la Riad, relatează AFP.
Biroul preşedintelui francez a declarat că „discuţia sinceră” cu Donald Trump a durat 20 de minute.
Şefii de guvern au sosit la Palatul Élysée luni după-amiază pentru reuniunea informală privind negocierile de pace pentru Ucraina, programată pentru ora locală 16.00 (17.00, ora României), la care opt ţări sunt reprezentate – nu şi România.
Preşedintele francez Emmanuel Macron îi primeşte pe cancelarul german Olaf Scholz, pe premierul britanic Keir Starmer şi premierul italian Giorgia Meloni. Donald Tusk, prim-ministrul polonez, şi omologii săi spaniol (Pedro Sanchez), olandez (Dick Schoof) şi danez (Mette Frederiksen) sunt de asemenea prezenţi.
Preşedintele Consiliului European, António Costa, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar şi secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează, de asemenea, să ia parte la discuţii.
În cadrul reuniunii de urgenţă de la Paris, Europa încearcă să adopte o poziţie comună pentru a evita ameninţarea de a rămâne un simplu spectator în timp ce Donald Trump negociază sfârşitul războiului din Ucraina în cadrul unei întâlniri faţă în faţă cu Rusia.
„Securitatea Europei se află într-un punct de cotitură”, a scris preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe X, la sosirea sa în capitala franceză, unde este prezent şi secretarul general al NATO, Mark Rutte. „Avem nevoie de un spirit de urgenţă” şi de „un salt înainte în apărarea noastră”, a adăugat ea.
Chiar înainte de începerea acestor discuţii, Emmanuel Macron a vorbit la telefon cu Donald Trump, care a provocat confuzie în Europa atunci când a discutat cu Vladimir Putin săptămâna trecută pentru a lansa manevrele diplomatice majore cu privire la Ucraina, cu atât mai mult cu cât emisarul american Keith Kellogg, care se va deplasa joi în Ucraina, a precizat că Washingtonul nu îi doreşte pe europeni la masa negocierilor.
Reuniunea de criză de luni a inaugurat un balet diplomatic care va continua cu discuţiile americano-ruse fără precedent programate pentru marţi în Arabia Saudită, unde a sosit secretarul de stat american Marco Rubio. Potrivit Kremlinului, aceste discuţii se vor axa în special pe „posibile negocieri privind Ucraina”, deşi diplomaţia americană a minimalizat importanţa acestor discuţii, asigurând că ele nu vor fi începutul unor „negocieri” propriu-zise.
În orice caz, şeful statului ucrainean Volodimir Zelenski se va deplasa şi el în Arabia Saudită, miercuri, după ce a avertizat că ţara sa „nu va recunoaşte” niciun acord încheiat fără el cu privire la viitorul Ucrainei.
La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a anunţat că se va întâlni cu Donald Trump la Washington „săptămâna viitoare”.
Dar întâlnirea pe care toată lumea o aşteaptă acum, şi de care mulţi se tem, este cea dintre preşedintele american şi omologul său rus. Ea ar trebui să aibă loc „foarte curând”, a declarat şeful Casei Albe.
DIVERGENŢE ÎN EUROPA
Înaintea adunării restrânse de la Paris, o reuniune care ar putea fi urmată de altele implicând şi restul Europei, Bătrânul Continent şi-a expus divergenţele.
Regatul Unit, care ar dori să joace rolul de mediator între Statele Unite şi europeni, a declarat că este gata să trimită trupe în Ucraina „dacă este necesar” pentru a „contribui la garanţiile de securitate” cerute de Ucraina.
De asemenea, Suedia a declarat luni că „nu exclude” trimiterea de trupe, dacă negocierile vor conduce la „o pace justă şi durabilă”.
Pe de altă parte, premierul polonez Donald Tusk, un susţinător puternic al Kievului, a dat asigurări luni, înainte de a pleca la Paris, că Polonia nu va trimite trupe în Ucraina.
Ca şi Spania, Germania consideră că aceste discuţii privind trimiterea de trupe sunt „premature”, dorind mai întâi să aştepte şi apoi să vadă „dacă şi cum se instaurează pacea în Ucraina”.
La Conferinţa pentru Securitate care s-a încheiat duminică la München, în Germania, discursul ostil al vicepreşedintelui american J.D. Vance la adresa aliaţilor Statelor Unite i-a uimit pe europeni.
Duminică, un consilier al lui Emmanuel Macron a vorbit despre „necesitatea ca europenii să facă mai mult, mai bine şi consecvent pentru securitatea colectivă”.
„Nu vom putea ajuta eficient Ucraina dacă nu luăm imediat măsuri concrete privind propriile noastre capacităţi de apărare”, a reluat luni ideea Donald Tusk.
Săptămâna aceasta, la Bruxelles, ţările Uniunii Europene vor încerca să îşi majoreze rapid ajutorul militar acordat Ucrainei, în special cu o cantitate „minimă” de un milion şi jumătate de obuze de artilerie, potrivit mai multor diplomaţi europeni.
Dar, semn al diviziunilor din UE, Ungaria lui Viktor Orban, un lider apropiat atât de Moscova, cât şi de preşedintele american, a condamnat „liderii europeni frustraţi, pro-război şi anti-Trump” care „se reunesc pentru a împiedica un acord de pace în Ucraina”.
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a spus, la rândul său, că Europa nu are ce căuta în viitoarele negocieri, deoarece doreşte să „continue războiul”.
La 24 februarie, Ucraina intră în al patrulea an al conflictului declanşat de invazia de amploare a Rusiei. Ursula von der Leyen şi comisarii săi europeni vor vizita Ucraina pentru a marca data atacului.
La rândul său, Volodimir Zelenski i-a îndemnat pe europeni să evite un acord forjat de americani „pe la spatele” Kievului şi al Europei. Dar în ceea ce priveşte subiectul participării europene la negocieri, emisarul american Kellogg a răspuns laconic: „Fac parte din şcoala realistă, nu cred că se va întâmpla”.
