Informațiile publicate de Banca Națională a României (BNR), care administrează atât piața primară, cât și cea secundară a titlurilor de stat, arată că tensiunile de pe piață s-au accentuat pe fondul riscurilor politice și al unei percepții deteriorate asupra riscului suveran. Eșecul vine în continuarea unei serii de licitații tensionate: din cele 11 organizate de la începutul anului până în aprilie, patru s-au încheiat cu subscrieri sub nivelul vizat de Ministerul Finanțelor.
Situația de luni nu este singulară: un scenariu aproape identic s-a înregistrat pe 25 noiembrie 2024, la o zi după alegerile prezidențiale câștigate atunci de candidatul izolaționist Călin Georgescu. Ambele episoade subliniază cât de sensibilă este piața titlurilor de stat la factorul politic.
Eșecul licitației a fost urmat de o creștere a dobânzilor pe piața secundară. Randamentul titlurilor de stat pe 10 ani (RO10Y) a urcat luni la 7,87%, față de 7,47% înainte de alegeri. De altfel, un semnal de alarmă fusese tras încă din aprilie, când Finanțele au reușit să atragă sume modeste și la costuri în creștere: la o emisiune pe 2 ani, ministerul a împrumutat doar 366 milioane de lei, la o dobândă medie de 7,14%, în creștere cu 0,21 puncte procentuale față de luna martie.
Această dinamică dezvăluie o creștere a primei de risc suveran și o deteriorare a încrederii investitorilor. Pe termen scurt, acest lucru pune presiune suplimentară pe bugetul de stat, în condițiile în care România are un deficit estimat la 7% din PIB pentru 2025 și un necesar brut de finanțare de 232 miliarde de lei.
Cu toate acestea, băncile – principalii cumpărători de titluri de stat – continuă să dețină un surplus considerabil de lichiditate. În martie, excedentul de lichiditate a ajuns la 33,8 miliarde de lei, marcând a treia lună consecutivă de creștere. Acest surplus reprezintă o resursă importantă nu doar pentru finanțarea statului, ci și pentru creditarea economiei reale – firme și gospodării.
Totodată, în această săptămână, băncile vor primi o nouă infuzie de lichiditate din partea Guvernului, care urmează să plătească 10,6 miliarde de lei către investitorii interni, în contul serviciului datoriei publice, majoritatea fiind dobânzi.
Un element pozitiv suplimentar este acoperirea deja realizată de Ministerul Finanțelor: în primele trei luni ale anului, instituția a reușit să acopere circa 40% din necesarul brut de finanțare, ceea ce oferă un oarecare spațiu de manevră în perioada următoare.
