Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a afirmat că România a avut, începând din 2017, politici bugetare care nu au mai respectat echilibrele bugetare, iar în 2024 deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. El a precizat că toate creşterile de salarii, pensii care au avut loc până în prima jumătate a anului 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără limită.
”Noi am intrat într-o situaţie practic fără ieşire, ca urmare a unor politici imprudente, să folosesc cuvântul acesta foarte blând, începând din 2017. Am avut din 2017 politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut şi prin două crize importante. A fost întâi pandemia. După pandemie am avut criza energetică indusă intenţionat de Rusia care a atacat Ucraina. Noi, în loc să ne oprim puţin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză. Tot Fondul de Rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de Rezervă trebuie cheltuit numai şi numai pentru crize”, a declarat Eugen Rădulescu, sâmbătă, la Digi 24.
El a explicat că toate creşterile de salariile şi de pensii s-au bazat pe o îndatorare fără limită.
”În momentul în care ai un deficit atât de mare bugetar, care se corelează cu un deficit aproape la fel de mare de cont curent, asta înseamnă că ţara trăieşte cu mult deasupra mijloacelor sale. Creşterile de salarii, de pensii, de investiţii toate cele care au fost până în prima jumătate a lui 2025 s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită. Vine ziua în care nu mai primeşti bani. Şi să ştiţi că ajungând deja cu datoria publică la un fatidic 60% din PIB şi când spun fatidic este că el este suma trecută în tratatul de la Maastricht ca nivel maxim de îndatorare pentru zona euro”, a transmis consilierul guvernatorului BNR.
El a adăugat că România va plăti în acest an 3% din PIB numai dobânzi, mai mult decât toate cheltuielile pentru învăţământ.
Eugen Rădulescu a mai spus că economia nu poate fi refăcută fără să se treacă ”prin reducerea deficitului bugetar” şi a subliniat că deficitul bugetar reprezintă ”o extrem de gravă problemă la adresa viitorului României”.
