Disputa instituțională din jurul regulamentului SAFE (Security Action for Europe), mecanism financiar în valoare de 150 de miliarde de euro destinat consolidării industriei europene de apărare, generează primele consecințe juridice și politice la nivelul Uniunii Europene. În centrul polemicii se află procedura prin care instrumentul a fost adoptat, fără implicarea Parlamentului European, decizie criticată dur de o parte a eurodeputaților.
Europarlamentarul social-democrat Andi Cristea subliniază, într-un comentariu pentru Q Magazine, că miza nu privește doar chestiuni procedurale, ci „echilibrul de putere între instituțiile europene și respectarea principiilor democratice”. „Cazul SAFE reprezintă un precedent îngrijorător care ar putea permite concentrarea puterii în mâinile Executivului european”, avertizează Cristea.
Articolul 122 TFUE, folosit pentru ocolirea codeciziei
Regulamentul SAFE a fost adoptat în mai 2025 de Consiliul UE, la propunerea Comisiei Europene, prin utilizarea articolului 122 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Acest articol conferă Consiliului puteri extinse în situații de criză, permițând adoptarea de măsuri urgente fără votul Parlamentului European.
„Practic, un instrument financiar de 150 de miliarde de euro a fost creat fără dezbatere publică parlamentară și fără posibilitatea ca reprezentanții cetățenilor să își exprime votul sau să amendeze condițiile”, explică Andi Cristea. Potrivit acestuia, situația nu doar că ridică semne de întrebare privind legitimitatea deciziei, dar „erodează încrederea publicului în procesul decizional al UE”.
Conflict deschis între instituțiile europene
Parlamentul European a reacționat vehement, considerând utilizarea articolului 122 ocolirea unui for legislativ ales direct de cetățeni. În iunie 2025, Comisia pentru afaceri juridice (JURI) a votat declanșarea unei acțiuni în justiție împotriva Consiliului. Pe 20 august, Parlamentul a sesizat oficial Curtea de Justiție a Uniunii Europene, contestând legalitatea procedurii.
Andi Cristea atrage atenția asupra riscurilor instituționale: „Noi, ca eurodeputați, am avertizat că repetarea unor astfel de practici amenință să transforme Parlamentul din partener democratic în obstacol, marginalizând rolul său constituțional. Consolidarea puterii executive în detrimentul procesului transparent perturbă echilibrul prevăzut de tratate”.
România, beneficiar direct al mecanismului
În paralel, România a depus la Comisia Europeană un portofoliu de proiecte în valoare de câteva miliarde de euro, vizând dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare. Aproximativ 70% dintre acestea privesc achiziții de echipamente pentru industria națională de apărare, restul fiind destinate infrastructurii de transport militar.
Deși Andi Cristea admite că obiectivul SAFE – consolidarea capacităților europene de apărare în fața agresiunii Rusiei – este legitim și urgent, el insistă că metoda aleasă riscă să afecteze pe termen lung legitimitatea Uniunii. „Alunecarea spre guvernare prin acte de urgență poate tenta instituțiile să evite dialogul democratic și în alte situații, sub pretextul crizei. Niciun parlament din lume nu ar accepta să fie exclus din acest mod”, subliniază europarlamentarul citat de QMagazine.
O dezbatere care marchează viitorul construcției europene
Disputa dintre Parlamentul European și Executivul comunitar evidențiază tensiunea dintre eficiența decizională în vremuri de criză și respectarea principiilor democratice. În timp ce Comisia și Consiliul au invocat necesitatea reacției rapide pentru a sprijini Ucraina și a accelera producția de muniții, Parlamentul vede în acest demers un derapaj instituțional.
„Această confruntare erodează încrederea între Parlament, Comisie și Consiliu, exact într-un domeniu unde solidaritatea și frontul comun sunt esențiale”, concluzionează Andi Cristea.
Pe termen scurt, mecanismul SAFE își produce efectele, însă decizia Curții de Justiție a UE ar putea rescrie regulile jocului. Pe termen lung, însă, disputa va alimenta dezbaterea asupra rolului instituțiilor europene și a echilibrului de putere în interiorul Uniunii.
