Statele Unite au făcut cea mai mare donaţie în perioada octombrie-decembrie 2024, în valoare de 26,8 miliarde de euro, înaintea schimbării administraţiei.
Ajutorul american s-a oprit de atunci, iar ultimul pachet de ajutor – financiar, militar sau umanitar – în valoare de 480 de milioane de euro, a fost acordat la 9 ianuarie, cu câteva zile înaintea învestirii lui Donald Trump.
”Pauza recentă americană în ajutorul american creşte presiunea asuprs guvernelor europene pentru ca să facă mai mult, atât ca asistenţă financiară, cât şi militară”, anunţă într-un comunicat şeful proiectului ”Ukraine Support Tracker” al Kiel Institute, Taro Nishikawa.
În Europa, sumele alocate Ucrainei diferă de la o ţară la alta şi variază de la simplu la triplu în perioada ianuarie-februarie 2025.
Potrivit Kiel Institute, Regatul Unit a acordat 350 de milioane de euro Ucrainei, mai puţin decât Germnaia (410 miliaone de euro), Norvegia (610 milioane de euro) şi Danemarca (690 milioane de euro).
În fruntea acestui ”clasement” se află Suedia, care a cheltuit 1,1 miliarde de euro pentru a ajuta Ucriana în această perioadă.
Franţa a acordat un ajutor suplimentar în valoare de 2 miliarde de euro în martie.
Diferenţele sunt notabile în privinţa părţii din PIB alocate ajutorului Ucrainei.
Estonia şi Danemarca au alocat 2,3% din PIB ajutării Ucrainei, Lituania 1,9%, Letonia 1,5%, iar în ţările din Europa de Vest ajutorul Ucrainei nu depăşeşte 0,5% din PIB – Italia şi Spania 0,1%, Franţa 0,2%, iar Germania 0,4%.
Precedentul raport al Kiel Institute demonstra că o creştere a susţinerii ţărilor din Europa de Vest, ca Germania, Spania, Franţa, Italia şi regatul Unit ar putea înlocui parţal sau în totalitate ajutorul american.
”Dacă cele cinci mari ţări europene ar face tot atât cât ţările nordice sau baltice, Europa ar putea compensa larg ajutorul Statelor Unite, mai ales cel financiar”, estimează Christoph Trebesch, însărcinat cu instrumentul de urmărire al programului.
