Măsura va fi aplicată în special zonelor cele mai afectate de afluxul de turiști și poate varia în funcție de sezon. Legea nu impune o taxă centralizată, ci lasă administrațiilor locale libertatea de a decide dacă și cum să o aplice. Veniturile vor fi legate de îmbunătățirea infrastructurii turistice, în beneficiul atât al vizitatorilor, cât și al comunităților locale. Pentru a accesa fondurile, municipalitățile afectate vor trebui să demonstreze că au facilități inadecvate și să prezinte planuri aprobate de guvernul central, notează Euronews Italia, potrivit Rador Radio România.
Pentru ministrul norvegian al Comerțului și Industriei, Cecilie Myrseth, acesta este un „acord istoric” care aduce Norvegia în conformitate cu ceea ce se întâmplă deja în multe alte națiuni europene. Printre ipoteze se numără și extinderea taxei la navele de croazieră, în special în zonele cele mai vulnerabile.
Contextul care a dus la această decizie este acela al unui boom turistic fără precedent. În 2024, Norvegia a înregistrat 38,6 milioane de rezervări, dintre care peste 12 milioane au fost vizitatori străini – o creștere de 4,2% față de anul precedent. O cifră care confirmă interesul tot mai mare pentru țară, în special din partea celor care caută destinații mai răcoroase și mai puțin aglomerate decât în Marea Mediterană.
Numai că acest succes a venit cu un preț. Locuri precum Insulele Lofoten, odinioară liniștite și departe de traseele turistice obișnuite, se luptă acum să gestioneze masa de turiști atrași de imaginile virale de pe rețelele de socializare. Cu o populație totală de doar 24.500 de locuitori, infrastructura locală a fost pusă la încercare.
Tensiunile cu locuitorii sunt din ce în ce mai vizibile. În unele zone, serviciile publice sunt inadecvate: toalete publice insuficiente, parcări pline și străzi aglomerate. Nu lipsesc cazurile de lipsă de civilizație, cum ar fi turiștii care folosesc grădini private drept latrine sau intră pr proprietăți private în căutarea unor priveliști panoramice.
Nemulțumirea populației este în creștere, iar taxa turistică reprezintă o încercare de a media între ospitalitate și protejarea calității vieții locale. Nu este doar o problemă economică, ci și una de sustenabilitate: Norvegia dorește să asigure un turism respectuos față de locurile și de oamenii care locuiesc acolo.
Decizia norvegiană face parte dintr-o tendință mai amplă care vede multe destinații europene regândindu-și politicile turistice. De la Veneția la Amsterdam, trecând prin Insulele Baleare și Croația, obiectivul este comun: limitarea impactului turismului de masă și creșterea sustenabilității sectorului.
Norvegia, cu imaginea sa curată, ar putea deveni un model pentru alte țări care încearcă să combine atractivitatea internațională cu protejarea teritoriului. Acum, provocarea va fi implementarea concretă: aplicarea echitabilă a taxei, asigurarea transparenței în utilizarea fondurilor și implicarea comunităților locale în alegerile strategice.
Pentru un turism care să fie cu adevărat o valoare, și nu o problemă de rezolvat.