Reţelele criminale „folosesc copiii ca arme” pentru a comite torturi şi crime, recrutându-i prin platformele de jocuri video şi smartphone-uri, iar părinţii adesea habar nu au ce se întâmplă. În plus, copiii şi tinerii sunt folosiţi de state ostile şi de autorii ameninţărilor hibride ca spioni involuntari, avertizează şefa Europol, Catherine De Bolle, într-un interviu acordat POLITICO şi Die Welt. Ea consideră că cea mai mare ameninţare cu care se confruntă UE în prezent din partea crimei organizate provine de la aceste grupuri care au „industrializat” recrutarea copiilor.
Europol are cunoştinţă de 105 cazuri în care minori au fost implicaţi în crime violente „comise ca un serviciu”, inclusiv 10 crime la comandă. „Cel mai grav caz” pe care Europol l-a întâlnit a fost cel al unui băiat căruia i s-a ordonat să-şi ucidă sora mai mică, „ceea ce s-a şi întâmplat”, a spus ea. „Este crud, nu am mai văzut aşa ceva până acum”, a mărturisit Catherine De Bolle.
„Folosirea copiilor ca arme de către grupurile de crimă organizată este ceea ce se întâmplă în acest moment pe teritoriul european. Ei folosesc copiii ca arme pentru a tortura sau a ucide. Nu mai este vorba de furturi mărunte. Este vorba de crime grave”, a spus şefa Europol.
Aceste grupuri reprezintă acum cea mai mare ameninţare criminală pentru Uniunea Europeană, deoarece destabilizează societatea vizând copiii şi distrugând familiile, a punctat Catherine De Bolle, director executiv al Europol. Cea mai mare ameninţare cu care se confruntă UE în prezent din partea crimei organizate provine de la grupuri care au „industrializat” recrutarea copiilor. „Pentru că ei sunt viitorul Uniunii Europene. Dacă îi pierzi, pierzi totul”, a arătat De Bolle.
De asemenea, războiul hibrid al Rusiei reprezintă o ameninţare crescândă la adresa societăţii europene. De Bolle a explicat că tinerii şi copiii sunt folosiţi de state ostile şi de autorii ameninţărilor hibride ca spioni involuntari, pentru a culege informaţii, de pildă, despre clădirile guvernamentale.
De Bolle a avertizat, totodată, că dezvoltarea inteligenţei artificiale are un impact dramatic, multiplicând criminalitatea online.
Comentariile lui De Bolle vin în contextul unei dezbateri în curs despre modul în care ar trebui supravegheat internetul şi reţelele sociale pentru a preveni vătămarea tinerilor şi a persoanelor vulnerabile.
CUM SE AJUNGE DE LA JOCURI LA RECRUTARE
Criminalii încep adesea procesul de ademenire a copiilor participând la jocurile lor video multiplayer, care au o funcţie de chat, şi câştigându-le încrederea discutând despre subiecte aparent inofensive, cum ar fi animalele de companie şi viaţa de familie.
Apoi, trec la un chat închis, unde discută subiecte mai sumbre şi conving copilul să le dezvăluie detalii personale, cum ar fi adresa. În acel moment, infractorii pot mitui sau şantaja copilul pentru a comite acte de violenţă, inclusiv tortură, automutilare, crimă şi chiar sinucidere.
Criminalii le oferă copiilor bani pentru a comite o crimă – până la 20.000 de dolari pentru o crimă. Uneori plătesc, alteori nu.
Deşi aceste reţele vizează adesea copii vulnerabili din cauza problemelor psihologice sau a hărţuirii de care au parte la şcoală, şi copiii sănătoşi şi fericiţi sunt expuşi riscului, a subliniat De Bolle. „Este vorba şi despre alţii, tineri care nu sunt vulnerabili, ci vor doar pantofi noi – pantofi foarte scumpi”, a explicat ea.
Multe tentative de crimă eşuează totuşi, deoarece copiii sunt neexperimentaţi.
„Avem şi copii care nu execută ordinul şi atunci, de exemplu, (infractorii) ucid animalul de companie al copilului, astfel încât acesta să înţeleagă foarte bine: «Ştim unde locuieşti, ştim cine eşti, vei asculta, iar dacă nu o vei face, vom merge şi mai departe şi îţi vom ucide mama sau tatăl»”, îi ameninţă ei, a avertizat Catherine De Bolle.
Uneori, tinerii sunt chiar recrutaţi pentru războiul hibrid de către actori statali, a mai spus ea. „Există şi actori hibrizi care caută infracţiunea ca model de serviciu – tineri infractori care ascultă statul străin, ascultă comunicaţiile din jurul clădirilor”, a exemplificat ea. Însă odată ce poliţia prinde un copil, infractorii îl abandonează şi trec la pregătirea unui alt copil pentru a-l transforma într-o armă controlată de la distanţă.
„În multe cazuri, părinţii se învinovăţesc pe ei înşişi. Ei nu înţeleg cum este posibil acest lucru”, a spus ea. „Problema este că nu ai acces la tot ceea ce face copilul tău şi că respecţi şi intimitatea copiilor tăi. Dar, ca părinte, trebuie să vorbeşti despre pericolele internetului”, a subliniat De Bolle.
ALTE AMENINŢĂRI: DROGURI TRANSPORTATE CU SUBMARINUL ŞI FRAUDE CU AJUTORUL INTELIGENŢEI ARTIFICIALE
Dintre noile metode ale criminalilor cu care se confruntă Europol, două se remarcă: utilizarea aşa-numitelor narco-submarine pentru a introduce droguri precum cocaina din America de Sud în UE şi amplificarea tehnologiei cu inteligenţă artificială (AI), care alimentează o explozie a fraudelor online pe care agenţiile de aplicare a legii sunt practic neputincioase să le oprească.
În loc să transporte cocaina în porturile din Hamburg, Rotterdam şi Anvers prin containere, infractorii şi-au diversificat metodele, a spus De Bolle. O rută cheie este navigarea cu nave semi-submersibile din America de Sud către coasta nord-atlantică a Europei, unde le întâmpină şalupe şi descarcă marfa ilegală prin Portugalia, potrivit informaţiilor Europol.
În timp ce Europa este acum „inundată de droguri”, organizaţiile criminale pot câştiga şi mai mulţi bani, mai uşor, prin fraude online, subliniază şefa Europol. „Inteligenţa artificială este un multiplicator al criminalităţii”, spune ea. „Totul se face de o mie de ori mai mult şi mai repede. Abuzul de inteligenţă artificială constă în e-mailurile de phishing – nu le mai recunoşti foarte uşor, deoarece limbajul este corect”, atrage ea atenţia.
De Bolle mai spune că „frauda romantică” este, de asemenea, „în plină expansiune”, deoarece „oamenii caută dragostea, inclusiv online”.
„Cu deepfake-uri şi sisteme de automatizare a vocii, este foarte dificil să facă diferenţa faţă de o imagine autentică”, a adăugat De Bolle.
Ea consideră că Europol trebuie să poată accesa mesajele telefonice criptate cu autorizarea unui judecător pentru a perturba aceste reţele criminale. „Când un judecător decide că trebuie să avem acces la date, furnizorii online ar trebui să fie obligaţi să ne acorde acces la această comunicare criptată”. În caz contrar, „vom fi orbi şi nu ne vom putea face treaba”, a avertizat directorul executiv al agenţiei UE de aplicare a legii.
