Astfel, după ce Capitala a păgubit peste 8,5 miliarde de lei în investiții publice blocate prin suspendarea PUZ Coordonator Sector 2, CCR a luat o hotărâre istorică, confirmând neretroactivitatea aplicării prevederilor actelor administrative normative, așa cum sunt Planurile Urbanistice coordonatoare ale Sectoarelor. Mai precis, judecătorii au analizat situația în care suspendarea sau anularea unui astfel de PUZ afecta acte administrative individuale, precum autorizațiile de construire.
Promotorul asumat al luptei împotriva principiilor constituționale a fost actualul edil al Bucureștiului, care izbutise chiar să introducă în proiectul de lege al Codului Urbanismului această aberație de drept. Mai precis, CCR a decis că orice modificare (fie prin conținut, fie prin stoparea aplicării) a unui PUZ coordonator nu poate produce efecte decât pentru viitor, și nu retroactiv, garantând astfel predictibilitatea investițiilor publice și private.
Unul dintre efectele devastatoare pentru primarul general este pierderea obiectului tuturor solicitărilor de anulare a autorizațiilor de construire emise de primarii de sector în temeiul PUZ-urilor aflate în vigoare la momentul eliberării, pe care Nicușor Dan le-a contestat în instanță, deși nu avea calitate procesuală. Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.23 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, în interpretarea dată prin Decizia nr.10 din 11 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale.
În esență, Curtea a reținut că a da eficienţă de plano hotărârii judecătoreşti prin care s-a anulat un act administrativ normativ (PUZ coordonator de sector) în privinţa actelor administrative individuale (autorizațiile de construire) emise în temeiul acestuia afectează securitatea juridică a beneficiarilor actului administrativ individual emis în aplicarea actului administrativ normativ anulat.
Dincolo de aspectele juridice, principiul statuat de CCR confirmă abuzurile ultimilor 5 ani, în care suspendarea PUZ-urilor – acțiune care a paralizat dezvoltarea Bucureștiului, atât în investițiile publice, cât și în cele private, nu poate produce efecte decât pentru viitor, nicidecum în mod retroactiv.
