Ați afirmat în cadrul unui interviu recent că se încearcă extinderea în Carpați a mai multor hidrocentrale de tipul celor de la Tarnița. Despre ce proiect este vorba?
Este vorba despre o colaborare între Departamentul de Energie al SUA, Ministerul Energiei și Hidroelectrica SA prin care partea americană va cofinanța mai multe studii de fezabilitate pentru construirea unor noi CHEAP-uri, altele decât cel de la Tarnița Lăpuștești.
Unde o să fie amplasate aceste hidrocentrale și câte aveți în vedere?
Localizarea viitoarelor CHEAP-uri va rezulta din studiile de fezabilitate, deoarece este nevoie de măsurători tehnice, geologice și goedezice.
Ne propunem ca până în decembrie 2025 vom ști exact unde le vom putea construi.
Care sunt așteptările statului român în această privință?
Politica statului român este ca Hidroelectrica, singură și împreună cu asocieri private ale unor mari investitori, să creeze în următorii ani o salbă de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanțul carpatic, care să funcționeze ca cea mai mare baterie naturală din regiune și să asigure echilibrarea Sistemului Energetic Național.
Acest obiectiv de țară este atât în Programul de guvernare adoptat de Parlament cât și în Strategia Energetică Națională și se va face indiferent de ce spun unii sau alții.
Actualul studiu de fezabilitate de la Hidrocentrala Tarnița urmează să fie finalizat în vara anului 2025. Ce urmează după acest pas? Cum decurge munca la acest proiect?
În paralel cu finalizarea studiului de fezabilitate se va crea o legislație specială care să accelereze astfel de proiecte de investiții.
Acesta este și mandatul constituțional pe care-l am la Ministerul Energiei și pe care-l urmează tot sectorul energetic.
Centrala Hidroelectrica Tarnița este o construcție supraterană, amplasată la piciorul barajului Tarnița și este echipată cu 2 turbine tip FRANCIS, cu o putere instalată de 45 MW.
Proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti este situat la 30 de kilometri de Cluj -Napoca, pe Someş. A fost gândit iniţial în 1979, şi presupune o hidrocentrală de 1.000 MW cu pompe. Valoarea proiectului este estimată la peste 1 miliard de euro.
Amenajarea Hidroenergetică Someșul Cald, a treia treaptă din cascadă, cuprinde în principal barajul și lacul de acumulare precum și centrala hidroelectrică. Barajul Someșul Cald, amplasat pe râul Someșul Cald, este un baraj de greutate din beton, având înaltimea de 33,5 m și o lungime la coronament de cca 130 m. Lacul de acumulare Someșul Cald, cu un volum total de cca.7,5 milioane mc, constituie și o sursă de rezervă pentru alimentare cu apă a municipiului Cluj Napoca cu stație de tratare la Gilau.
Proiectul Tarnița-Lăpuștești avansează în aceste momente. Fezabilitatea proiectului hidorcentralei a intrat în analiza consorţiului Itochu-EDF, cu care ministerul Energiei a semnat anul trecut un memorandum.
Este vorba de reprezentanții consorţiului franco-japonez Itochu-EDF, doi giganţi energetici la nivel mondial: EDF, cea mai importantă companie de utilităţi din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană și gigantul japonez Itochu, cu venituri totale de aproape 90 miliarde USD, adică 28% din PIB-ul României.
