Tinerii români sunt încă vulnerabili la a accepta locuri de muncă nesigure, neverificate, a declarat, marți, directorul executiv al Global Center for Women and Justice (Centrul Global pentru Femei și Justiție) din Washington D.C., Sandra Morgan.
Ea a participat la Masa rotundă pe tema prevenției și combaterii traficului de persoane și a violenței domestice, organizată de Ambasada Statelor Unite ale Americii.
‘Tinerii români sunt dispuși să își asume riscuri. Să le spunem că nu este sigur, nu este o strategie eficientă’, a arătat expertul.
A povestit că a întâlnit o româncă, pe care a numit-o Carmen, victimă a traficului de persoane, în Grecia, la începutul anilor 2000.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
După ce a fost repatriată, Carmen s-a întors la Atena în câteva luni.
‘Chiar dacă a mers acasă, nu a mai găsit loc pentru ea, nu exista niciun plan pentru reabilitarea victimelor, familia ei era dezamăgită de ea iar traficanții profită de speranțe și de visuri, nu încep prin violențe. Carmen s-a întors la noi, pentru că nu a avut cum să își construiască o viață în România’, a povestit Sandra Morgan.
În ceea ce privește prevenția traficului de persoane, ea a pledat pentru educația timpurie.
‘Tinerii de 14 ani sunt mai degrabă mânați de sentimente decât de rațiune, care i-ar duce către decizii bune, adică managementul riscului. Cu vârsta, lucrurile se îmbunătățesc (…) Când încercăm să facem prevenție, trebuie să ne concentrăm pe public și starea sa de dezvoltare. La un moment dat ajung în punctul în care pot lua decizii, poate după 18 ani’, a explicat ea.
Astfel, în școlile americane există cursuri bazate pe scenarii care să îi educe pe adolescenți pe această temă și este preferată interacțiunea cu cei de aceeași vârstă.
‘Nu merge, mamaie, pentru că (elevii – n.r.) își dau ochii peste cap. Trimitem tineri studenți în licee pentru un tip de educație de la coleg la coleg. Sunt mai deschiși să asculte pe cineva de vârsta lor și facem multă muncă bazată pe interpretare de roluri’, a spus Sandra Morgan.
Scenariile trebuie să facă parte din cotidianul tinerilor, a arătat ea.
‘Trebuie să faci asta zilnic, face parte din programa lor. Cum îți înveți copilul să treacă strada în siguranță, îl înveți și să fie în siguranță pe internet. Oamenii nu gândesc corect doar când construiesc ziduri între ei. Am fost la cursuri unde mi s-a arătat cum tinerii trec de setările de siguranță pe internet. În loc să construim ziduri tot mai înalte, cred că e momentul să construim schele’, a mai arătat expertul american.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În ceea ce privește fenomenul recent ‘pimp culture’ – cultura care glorifică stilul de viață al proxeneților -, ea și-a amintit de un episod în care a trebuit să le vorbească băieților de la o școală de corecție, cărora le-a transmis că ‘proxenetismul nu este un loc de muncă, nu este un viitor, este exploatare’.
‘Toți aveți aproape 18 ani iar în acest moment cultura aceasta este foarte activă la nivelul găștilor. Aceste găști sunt implicate în traficul de fete în zona lor. Acum, legea le protejează pe fete, dar când veți fi ambii arestați, ea va merge la un adăpost, iar tu la închisoare, pentru că este împotriva legii ceea ce faci’, le-a spus tinerilor bărbați.
La rândul său, profesoara Stephanie Taylor a apreciat că traficul de ființe umane este simptomul unui fenomen mai profund, care are la bază egalitatea de gen.
‘Vorbim în esență de faptul că femeile sunt privite ca un obiect. Cred că este creat un cadru pentru acest fenomen și uneori rolurile de gen pe care noi le acceptăm și cărora ne supunem – că fetele trebuie să tacă, să fie supuse – reprezintă un reflex cultural. Când vorbim de prevenție, trebuie să rezolvăm problema atunci când persoanele sunt foarte tinere. De exemplu, fetele să înțeleagă că dacă un băiat se poartă urât cu tine, nu înseamnă că te place, ci ar trebui să i se spună cum să se poarte. Iar acea persoană trebuie să învețe că există egalitate de gen’, a afirmat Taylor.
