Expert Forum cere Guvernului, Parlamentului şi AEP să ia măsuri pentru a creşte transparenţa finanţării politice şi să responsabilizeze partidele cu privire la cheltuirea fondurilor publice: Ordonanţa Trenuleţ face doar schimbări cosmetice

Expert Forum cere, luni, Guvernului, Parlamentului şi AEP, într-o scrisoare deschisă, să ia măsuri pentru a creşte transparenţa finanţării politice şi să responsabilizeze partidele cu privire la cheltuirea fondurilor publice, arătând că Ordonanţa Trenuleţ face doar schimbări cosmetice în chestiunea explozivă a banilor în politică.

”Ordonanţa Trenuleţ face doar schimbări cosmetice în chestiunea explozivă a banilor în politică, unul din punctele slabe ale sistemului nostru, după cum s-a văzut la alegerile eşuate din 2024. Expert Forum solicită Guvernului, Parlamentului şi Autorităţii Electorale Permanente să ia cât mai curând o serie de măsuri pentru a creşte transparenţa finanţării politice şi care să responsabilizeze partidele politice cu privire la alocarea şi cheltuirea fondurilor publice. Observăm că România iese din anul electoral 2024 cu numeroase semne de întrebare referitoare la legalitatea şi corectitudinea modului în care se aduc şi se cheltuie banii în politică, la eficienţa mecanismelor de control şi a coerenţei legislative, în contextul în care subvenţiile şi rambursările pentru campaniile electorale au depăşit un miliard de lei”, spune Expert Forum într-un comunicat oficial.

Organizaţia solicită în primul rând ”reducerea alocărilor pentru subvenţii în 2025, arătând că potrivit articolului XIV din OUG 156 din 30 decembrie 2024, subvenţia alocată partidelor politice se diminuează cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024.

 

”Actul normativ nu oferă nicio justificare cu privire la motivele pentru care s-a ajuns la această valoare. Nota de fundamentare, la rândul său este minimalistă şi menţionează doar că „Se propune ca subvenţia acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% faţă de anul 2024.” Nu este clar de ce se propune 25% şi nu 50%, de exemplu”, menţionează Expert Forum. 

Potrivit Expert Forum, ”anul trecut partidele politice au ajuns după rectificarea din luna septembrie la 387 de milioane de lei.

”Reamintim că Guvernul Ciolacu a mărit subvenţiile, pe ascuns, de la 314 milioane de lei, deşi se înregistraseră economii. Dacă aplicăm reducerea de 25% la bugetul total s-ar ajunge la 290 milioane de lei. Această valoare rămâne oricum foarte ridicată şi nejustificată. Chiar dacă 2024 a fost an electoral, am observat că partidele au folosit subvenţiile foarte limitat în campanie, preferând să declare fonduri private, care se rambursează la rândul lor. Aşadar, subvenţiile nici măcar nu sunt folosite pentru campanii, aşadar un buget semnificativ nu este justificat”, arată organizaţia. 

”În plus, observând precedentele, există o posibilitate foarte mare ca şi în 2025 bugetul să fie mărit la loc prin rectificare bugetară. Probabil aceasta reducere este una amăgitoare, precum cea cu care s-a lăudat şi premierul Florin Cîţu în 2020. După a declarat că va reduce subvenţiile cu 30% în 2021, le-a mărit în cele din urmă de la 162 de milioane de lei cu 90 de milioane de lei, netransparent”, se mai menţionează în comunicat. 

 

Expert Forum mai cere, pe lângă reducerea bugetelor pentru subvenţii, şi responsabilitate din partea partidelor politice în cheltuirea acestor fonduri, precum şi controale eficiente din partea Autorităţii Electorale Permanente. 

”În 2024, aproape 60% din fonduri au fost cheltuite pentru presă şi propagandă (214 milioane de lei în primele 11 luni ale anului), atât prin contracte netransparente care au şubrezit şi mai tare independenţa presei, dar şi în precampanie, pe materiale de propagandă stradală, fără niciun fel de transparenţă. În final, ca public, nu ştim pe ce s-au dus aceşti bani. Poate cel mai important, campania de pe Tik Tok plătită de Partidul Naţional Liberal şi folosită de Călin Georgescu (rămâne încă de văzut cum), arată că fondurile sunt cheltuite iresponsabil, pentru campanii care şubrezesc democraţia şi sunt controlate tardiv şi limitat. Partidele ar trebui să ofere explicaţii publicului cu privire la contextul în care se realizează şi plătesc astfel de campanii, iar AEP ar trebuie să se sesizeze dacă fondurile sunt cheltuite contrar legii”, arată Expert Forum. 

Extert Forum menţionează că, pentru a putea elimina din riscurile pe care finanţarea politică le aduce în acest moment, trebuie luate cât mai curând următoarele măsuri de ordin legislativ şi instituţional:

 

  1. Reducerea bugetului pentru subvenţii în 2025
  2. Modificarea mecanismului de stabilire a bugetului anual pentru subvenţii şi reglementarea unor criterii mai previzibile. Momentan, alocarea se face potrivit rezultatelor de la alegerile parlamentare şi locale, într-un interval bugetar anual de 0,01% – 0,04% din PIB. Însă această formulă lasă loc de foarte multă flexibilitate nedorită şi poate conduce la aprobarea unor bugete mult mai mari decât cele din prezent. Alocările ar putea ajunge la aproape 700 de milioane de lei, dacă partidele şi-ar aloca valoarea maximă. A se vedea o analiză mai detaliată cu privire la modele alternative de reglementare în raportul EFOR Subvenţiile pentru partidele politice: experienţa europeană şi situaţia din România
  3. Elaborarea unor fundamentări solide cu privire la modul prin care se stabilesc bugetele anuale pentru subvenţii. În general, valoarea a fost stabilită de către AEP (în al cărui buget se regăsesc aceste fonduri) raportat la anul precedent, ceea ce nu este nici pe departe un standard suficient. Până în acest moment, nu am văzut o motivare argumentată sau convingătoare cu privire la necesitatea acestor bugete anuale semnificative.
  4. Renunţarea de către guvern la practica nocivă de a modifica bugetele anuale în mod netransparent prin rectificări bugetare şi reglementarea situaţiilor în care se poate modifica bugetul anual. Reamintim că în 2021 s-a solicitat de către AEP suplimentarea bugetului până la 446 de milioane de lei, fără o motivare sau solicitare clară.
  5. Returnarea la buget a subvenţiilor necheltuite la finalul anului.
  6.  Transparentizarea contractelor prin publicarea tuturor prestatorilor de servicii, introducerea de raportări frecvente şi marcarea tuturor materialelor de promovare. Trebuie continuată dezbaterea parlamentară cu privire proiectul PL-x nr. 516/2023 (blocat la Camera Deputaţilor din octombrie 2023), care ar introduce obligaţii pentru marcarea tuturor materialelor de publicitate politică şi în afara perioadei de campanie electorală şi ar obliga partidele să raporteze periodic cum se cheltuie aceşti bani.
  7. Consolidarea controlului acestor cheltuieli, inclusiv prin verificarea conţinutului campaniilor de promovare pe care le desfăşoară partidele politice, de către Autoritatea Electorală Permanentă. Chiar dacă partidele decid cum cheltuie banii, corectitudinea raportărilor şi respectarea condiţiilor legale ar trebui stabilite prin controale riguroase, realizate la timp şi nu ar trebui să se limiteze doar la verificarea financiară. Metodologia de monitorizare a veniturilor şi cheltuielilor de către AEP trebuie actualizată, iar instituţia ar trebui să dea dovadă de mai multă eficienţă în soluţionarea sesizărilor venite de la terţi.
  8. Trebuie modificate regulile privind propaganda electorală în campanie şi perioada de precampanie – când se cheltuie foarte mulţi bani în mod netransparent – şi definiţia materialelor de propagandă electorală, care sunt învechite şi restrictive. Aceste reguli au permis în 2024 unor partide politice să abuzeze de reguli şi de principiile finanţării transparente şi corecte şi să monopolizeze campania electorală.
  9. Consolidarea mecanismelor de verificare a fondurilor private care sunt aduse în campanii şi ulterior rambursate. EFOR a arătat că la ultimele alegeri parlamentare au existat candidaţi care nu au înregistrat niciun venit în declaraţia de avere, dar au adus zeci de mii de euro în campanie, fonduri care sunt rambursate din bani publici.

Schi fond: Cupa Mondială – Johannes Klaebo a câştigat pentru a patra oară Turul de Schi

Constanţa: Bărbatul care a murit într-un club al pensionarilor a decedat din cauza unei insuficienţe cardiace/ Rănile pe care le avea nu au dus la deces/ Iniţial, moartea sa fusese pusă pe seama unei agresiuni comise de alt bărbat