Cel puţin patru persoane au murit şi alte peste 50 sunt în continuare date dispărute, potrivit salvatorilor, după ce apele amestecate cu noroi şi resturi au inundat marţi valea localităţii Dharali din statul nordic Uttarakhand.
Imaginile video difuzate de media indiene au arătat torenţi de apă noroioasă măturând locuitorii şi clădirile din Dharali, o zonă turistică din Uttarakhand.
Autorităţile au declarat, la scurt timp după dezastru, că viitura a fost cauzată de o ploaie torenţială intensă.
Însă, experţii care evaluează pagubele cred că ploaia torenţială a fost doar ultimul factor declanşator, adăugându-se zilelor cu ploi susţinute şi prelungite care deja îmbibaseră şi înmuiaseră solul.
P.K. Joshi, expert în pericolele din Himalaya din cadrul Universităţii Jawaharlal Nehru din New Delhi, a declarat că viitura ar fi fost cauzată de prăbuşirea unei mase de material detritic, numită morenă, care a zăgăzuit apa provenită de la un gheţar topit.
“Având în vedere ploile persistente din zilele precedente şi debitul brusc observat, se suspectează că o inundaţie provocată de revărsarea unui lac glaciar (GLOF, în limba engleză) este cauza principală”, a declarat specialistul pentru AFP.
Acest lucru ar fi contribuit la o “viitură bruscă, cu o mare energie”, a explicat expertul, menţionând că pe terenul glaciar aflat mai sus de oraş existau “zone sedimentare instabile”.
Prezenţa norilor a zădărnicit, însă, verificarea prin satelit a sursei exacte a resturilor, Joshi declarând că datele satelitare sunt insuficiente pentru o “confirmare definitivă”.
Safi Ahsan Rizvi, consilier în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Managementul Dezastrelor, a indicat, la rândul său, drept cauză “probabilă” a tragediei o “alunecare glaciofluvială de resturi de rocă”.
Sandip Tanu Mandal, glaciolog la ONG-ul Mobius Foundation cu sediul în New Delhi a menţionat, de asemenea, “posibilitatea producerii unui GLOF”, cauzat de “o acumulare semnificativă de apă în lac din cauza creşterii topirii şi a precipitaţiilor”.
Mandal a notat că, deşi abundentă, ploaia de dinaintea inundaţiei nu a fost deosebit de semnificativă în comparaţie cu volumele enorme de apă care s-au revărsat în vale. Acest lucru pare să susţină teoria revărsării lacului glaciar.
Gheţarii din Himalaya, care furnizează apă esenţială pentru aproape două miliarde de oameni, se topesc mai repede ca niciodată pe fondul încălzirii globale, expunând populaţiile la dezastre imprevizibile şi costisitoare, au avertizat unii oameni de ştiinţă.
Înmuierea permafrostului (o parte a solului care este îngheţată permanent timp de cel puţin doi ani consecutiv) creşte riscul de alunecări de teren.
Dezastrul de marţi din Uttarakhand “scoate în evidenţă natura complexă şi interconectată a pericolelor din Himalaya”, a spus Joshi.
Dezvoltarea rapidă din regiune şi construcţiile din aval au agravat amploarea pagubelor, a precizat specialistul. “Modelul de utilizare a terenurilor în zona inundabilă a exacerbat gravitatea dezastrului”, a adăugat el.
Ploile musonice torenţiale continuă în regiune, complicând operaţiunile de salvare. Liniile telefonice sunt avariate, iar comunicaţiile sunt dificile în aceste condiţii.
O mare parte a satului a fost acoperită cu noroi. Responsabilii din cadrul operaţiunilor de salvare estimează că în unele locuri adâncimea noroiului ajunge până la 15 metri, suficient pentru a înghiţi complet clădirile.
Un număr de 11 soldaţi sunt, de asemenea, daţi dispăruţi în Harsil, un sat situat în aval, potrivit serviciilor de salvare. Armata a fost mobilizată.
“Oamenii nu au înţeles ce s-a petrecut. Apele i-au lovit în 15 secunde”, a declarat un locuitor din zonă, Suman Semwal, pentru The Indian Express, explicând că tatăl său, aflat într-un sat din amonte, a asistat la viitura, “de o magnitudine de neimaginat”, care s-a abătut asupra Dharali cu o “bufnitură”.
