Expoziţia “Brâncuşi 150 – Brâncuşi ne priveşte pe toţi”, un traseu prin viaţa marelui sculptor, va fi deschisă joi, la Sala Kretyulescu a Muzeului Naţional de Artă al României.
Expoziţia îşi propune un traseu prin viaţa lui Brâncuşi, pornind de la anul 1876, aşa cum însuşi scrie în autobiografia lui: anii de lucru în România, reprezentaţi prin lucrările clasice din cele două şcoli, Craiova şi Bucureşti; plecarea lui spre Paris, primele lucrări de factură clasică până la ruptura de Rodin şi de tot ce lucrase până atunci: “Sărutul”, “Rugăciunea”, “Cuminţenia pământului”.
Sub forma unei pelicule de film în care secvenţe sunt anii importanţi de la naştere la moarte, în care fotografii şi documente sunt amestecate cu maximele lui în trei limbi, română, franceză, engleză, expunerea trebuie să dea senzaţia de curgere fluentă a unei poveşti de viaţă.
1913, Armory Show New York, prima expoziţie importantă care marchează şi atestarea (nu uşoară, cu scandal) artei moderne, 1920, scandalul Prinţesei X – o şcoală de marketing propriu, 1921 The Little Review, revista închinată lui, 1922 – «En art il n’y a pas d’étrangers» – Closerie de lilas, 1926 – expoziţia de la Brummer Gallery, 1927-1928 SUA a considerat „Pasărea în spaţiu” un obiect industrial, Brâncuşi a schimbat definiţia Artei Moderne din dicţionarul vamal. 1931 – începutul concepţiei Templului de la Indore, neterminat. 1935 – scrisoarea către Miliţa Petraşcu în care acceptă comanda de la Târgu Jiu. 1937 – documentul semnat de Haig Acterian după o discuţie de o seară cu
Brâncuşi. 1937 – Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu. 1945 – Piatra de hotar, care încheie seria Sărutului, precum şi opera sa. 1951 – reacţia Academiei române la încercarea de a cumpăra câteva lucrări pentru „alcătuirea Muzeului” (G. Călinescu manuscris), 1952 – cetăţenia franceză, 1956 prima expoziţie personală din Europa, la Bucureşti, MNAR, la 80 de ani, 1956 – testamentul, 1957 finalul.
Vor fi prezentate, ca secvenţe de film (print) seriile sculpturale: “Sărutul”, “Ovoidele”, “Păsările”, “Coloanele”, “Domnişoarele Pogany”, “Prinţesele X”, “Cocoşii”, “Animalia”. O serie de fotografii ale vârstelor lui Brâncuşi, precum şi lista neîmplinirilor (ratărilor) de la “Fântâna lui Narcis” închinată lui Spiru Haret, monumentele Goga şi Caragiale etc).
Expoziţia se încheie cu “Secvenţa Posteritatea”, mai ales ce se întâmplă cu imaginea Brâncuşi în ultimii 36 de ani.
Vor fi inserate trei filme, “Brâncuşi Filmat” (Centre Pompidou), “Brâncuşi Scrisoare imaginară” (Cornel Mihalache), şi un mix de ştiri şi imagini în ajutorul ultimei secvenţe.
În a doua sală, în mijloc, vor fi expuse “Cap de copil”, “Rugăciune” (copie) şi “Portret Petre Stănescu”.
