Expoziţia “Brâncuşi de priveşte pe toţi”, vernisată joi la Muzeul Naţional de Artă al României, prezintă, în documente, fotograme, filme, cugetări, parcursul marelui sculptor, la 150 de ani de la naştere, precum şi trei dintre sculpturile sale: “Cap de copil”, “Rugăciune” (copie) şi “Portret Petre Stănescu”. Un segment este dedicat posterităţii lui Brâncuşi, ce i s-a întâmplat artistului în ultimii 36 de ani.
Titlul expoziţiei a fost ales de regizorul Cornel Mihalache, managerul Centrului de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi”, cel care a coordonat proiectul: “Foarte puţine sunt cataloagele şi fotografiile lui în care nu se uită direct la tine, privitor, spectator. Ne şi priveşte pe noi, pe toţi, ce facem cu el la 150 de ani de la naşterea lui. În acest sens, în expoziţie vizitatorul intră printre două panouri mari în care ne priveşte”.
“Pentru mine, pentru noi, acolo, la Centrul din Târgu Jiu, ziua lui Brâncuşi e în fiecare zi, pentru că noi administrăm ce nu putem aduce aici decât prin fotografie, Ansamblul Monumental realizat de Constantin Brâncuşi. El e acolo zi şi noapte şi noi trebuie să avem grijă de el”, a spus, la vernisaj, Cornel Mihalache. Pentru cei prezenţi, Erwin Kessler, directorul MNAR, a descris o expoziţie “care nu doar informează, ci şi cartografiază parcursul, nu doar creativ, ci şi biografic, al lui Constantin Brâncuşi”.
Parcursul expoziţiei: De la autobiografia lui născut la Hobiţa, fuge de acasă la 6, la 9, la 11 ani, şcoala din Târgu-Jiu, şcoala din Cariova, şcoala din Bucureşti, primele lucrări, plecarea la Paris în 1904, lucrează, spală vase, lucrează cu Rodin, se rupe de Rodin, arâtându-i cum se face altfel sculptura, pentru că primele patru lucrări ale lui Brâncuşi sunt: “Sărutul”, “Danaide”, “Rugăciune” şi “Cuminţenia pământului”, după cum spune Cornel Mihalache.
Expunerea este sub forma unei pelicule de film în care sunt incluse secvenţe din anii importanţi de la naştere la moarte, în care sunt fotografii şi documente amestecate cu maximele lui în trei limbi, română, franceză, engleză.
Cele mai frumoase cugetări ale lui Brâncuşi sunt redate în fotograme: “Artiştii au ucis arta”, “Frumosul este armonia diferitelor lucruri opuse”, “Arta este altceva decât redarea vieţii: transfigurarea ei”, “Un artist adevărat face lucrurile fără să vrea”, “Un fals artist face lucrurile pentru glorie”, “Iar gloria este mai rea decât ciuma şi e cea mai mare escrocherie inventată vreodată. Doamne! fă să nu cad în ispită”.
Privitorul va urmări parcursul marelui sculptor din: 1913, Armory Show New York, prima expoziţie importantă care marchează şi atestarea (nu uşoară, cu scandal) artei moderne, 1920, scandalul “Prinţesei X” – o şcoală de marketing propriu, 1921 The Little Review, revista închinată lui, 1922 – «En art il n’y a pas d’étrangers» – Closerie de lilas, 1926 – expoziţia de la Brummer Gallery, 1927-1928 SUA a considerat „Pasărea în spaţiu” un obiect industrial, Brâncuşi a schimbat definiţia Artei Moderne din dicţionarul vamal. 1931 – începutul concepţiei Templului de la Indore, neterminat. 1935 – scrisoarea către Miliţa Petraşcu în care acceptă comanda de la Târgu Jiu. 1937 – documentul semnat de Haig Acterian după o discuţie de o seară cu Brâncuşi. 1937 – Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu. 1945 – Piatra de hotar, care încheie seria Sărutului, precum şi opera sa. 1951 – reacţia Academiei române la încercarea de a cumpăra câteva lucrări pentru „alcătuirea Muzeului” (G. Călinescu manuscris), 1952 – cetăţenia franceză, 1956 prima expoziţie personală din Europa, la Bucureşti, MNAR, la 80 de ani, 1956 – testamentul, 1957 finalul.
Sunt totodată prezentate, ca secvenţe de film (print) seriile sculpturale: “Sărutul”, “Ovoidele”, “Păsările”, “Coloanele”, “Domnişoarele Pogany”, “Prinţesele X”, “Cocoşii”, “Animalia”.
Nu sunt omise nici seriile de fotografii ale vârstelor lui Brâncuşi, precum şi lista neîmplinirilor (ratărilor) de la “Fântâna lui Narcis” închinată lui Spiru Haret, monumentele Goga şi Caragiale etc).
Trei filme sunt incluse în expoziţie: “Brâncuşi Filmat” (Centre Pompidou), “Brâncuşi Scrisoare imaginară” (Cornel Mihalache), şi un mix de ştiri şi imagini în ajutorul ultimei secvenţe.
Expoziţia “Brâncuşi ne priveşte pe toţi” va fi deschisă la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), în Sala Kreţulescu, până în 22 februarie, la Târgu-Jiu (18-28 februarie), iar la Craiova va fi văzută la Muzeul Cărţii şi Exilului românesc, între 22 şi 28 februarie.
