Muzeul Naţional de Artă al României anunţă prelungirea expoziţiei „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, cu încă o lună, respectiv în perioada 12 februarie – 15 martie, cu program normal de vizitare, miercuri – vineri 10.00 – 18.00 şi sâmbătă – duminică 11.00 – 19.00.

Locul lucrării lui Matisse, care se va întoarce la Centrul Pompidou din Paris, va fi ocupat de intervenţia in situ realizată de artistul vizual Mircea Cantor şi intitulată “Mai aproape de departe” (desen în tuş aplicat direct pe perete, ţesături brodate şi fragmente de hârtie). Lucrării murale i se va alătura, începând de miercurea viitoare, o piesă arheologică de excepţie –  Statueta antropomorfă feminină realizată cu peste 6000 de ani în urmă, din lut modelat, incizat şi ars, aparţinând Culturii Cucuteni – împrumutată de la Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Publicul va avea ocazia să achiziţioneze şi catalogul expoziţiei, editat în condiţii grafice de excepţie, cu un număr de 300 de  pagini în care se regăsesc atât reproduceri de înaltă calitate ale tuturor operelor de artă expuse cu acest prilej, cât şi o prezentare detaliată a întregului proiectului tematic şi curatorial al expoziţiei.

În completarea programului expoziţional, MNAR va organiza în parteneriat cu Asociaţia Moara de hârtie din Comana, o serie de ateliere de ţesut şi brodat dedicate grupurilor de elevi. Participanţii vor descoperi meşteşugurile tradiţionale lucrând la mini-războaie de ţesut sau exersând cusătura în punct de cruce, realizând câte un covoraş sau o mini ie din lemn pe care le vor lua acasă.

„A ţese la război sau a coase sunt experienţe inedite în zilele noastre, dar care ne dăruiesc multă bucurie. Să vezi cum firele se aşază cuminţi, iar din mâinile tale apare o mică ţesătură sau un obiect cusut manual reprezintă activităţi de suflet şi de neratat, care exersează răbdarea, îndemânarea, capacitatea de concentrare, spiritul creativ şi dau o stare de bine celor care le practică”, afirmă Moara de Hârtie.

Costul participării la unul dintre ateliere este de 70 lei/ participant (include biletul de intrare în expoziţie, tur ghidat şi materialele de lucru), iar participarea la ambele ateliere este de 120 lei/participant. Cadrele didactice însoţitoare beneficiază de gratuitate. Vârsta minimă de participare este de 8 ani. Înscrieri la ateliere: [email protected] | 0784 266 262 (telefon/WhatsApp)

Curatorul expoziţiei este Erwin Kessler, directorul MNAR. Echipa curatorială este formată din: Judit Balint, Mălina Conţu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel. Consultanţi: Luiza Medeleanu, Adrian-Nicolae Furtună

România prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură şi sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalaţie, film, muzică, afişe, modă, timbre, cărţi de joc, vaze, bancnote, cărţi, albume şi manuale şcolare.

Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu realismul socialist şi până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate şi prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei şi portului popular în creaţiile artistice.

Peste 300 de piese, provenind din patrimoniul MNAR şi din diverse muzee naţionale şi internaţionale, din colecţii private şi de la artişti contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecţie şi bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică şi geografică a expoziţiei contextualizează reprezentările costumului naţional românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorităţi din România (maghiară, germană), ci şi prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova şi Bulgaria, pentru a pune în evidenţă asemănările şi deosebirile, influenţele şi constantele.

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artişti şi colecţionari români şi de la 30 de muzee şi instituţii partenere: Musée national d’art moderne-Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina – o colaborare dificilă, dar exemplară, în condiţiile războiului actual), Galeria Naţională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Naţional de Artă al Modovei, Chişinău, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ – Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi- Muzeul de Artă, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundaţia Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei  din Sighetu Marmaţiei, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe,  Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naţionale ale României, Romfilatelia.

Muzeul Naţional de Artă al României anunţă prelungirea expoziţiei „România. Reprezentarea identitară a portului popular în artă”, cu încă o lună, respectiv în perioada 12 februarie – 15 martie, cu program normal de vizitare, miercuri – vineri 10.00 – 18.00 şi sâmbătă – duminică 11.00 – 19.00.

Locul lucrării lui Matisse, care se va întoarce la Centrul Pompidou din Paris, va fi ocupat de intervenţia in situ realizată de artistul vizual Mircea Cantor şi intitulată “Mai aproape de departe” (desen în tuş aplicat direct pe perete, ţesături brodate şi fragmente de hârtie). Lucrării murale i se va alătura, începând de miercurea viitoare, o piesă arheologică de excepţie –  Statueta antropomorfă feminină realizată cu peste 6000 de ani în urmă, din lut modelat, incizat şi ars, aparţinând Culturii Cucuteni – împrumutată de la Complexul Muzeal Naţional Neamţ.

Publicul va avea ocazia să achiziţioneze şi catalogul expoziţiei, editat în condiţii grafice de excepţie, cu un număr de 300 de  pagini în care se regăsesc atât reproduceri de înaltă calitate ale tuturor operelor de artă expuse cu acest prilej, cât şi o prezentare detaliată a întregului proiectului tematic şi curatorial al expoziţiei.

În completarea programului expoziţional, MNAR va organiza în parteneriat cu Asociaţia Moara de hârtie din Comana, o serie de ateliere de ţesut şi brodat dedicate grupurilor de elevi. Participanţii vor descoperi meşteşugurile tradiţionale lucrând la mini-războaie de ţesut sau exersând cusătura în punct de cruce, realizând câte un covoraş sau o mini ie din lemn pe care le vor lua acasă.

„A ţese la război sau a coase sunt experienţe inedite în zilele noastre, dar care ne dăruiesc multă bucurie. Să vezi cum firele se aşază cuminţi, iar din mâinile tale apare o mică ţesătură sau un obiect cusut manual reprezintă activităţi de suflet şi de neratat, care exersează răbdarea, îndemânarea, capacitatea de concentrare, spiritul creativ şi dau o stare de bine celor care le practică”, afirmă Moara de Hârtie.

Costul participării la unul dintre ateliere este de 70 lei/ participant (include biletul de intrare în expoziţie, tur ghidat şi materialele de lucru), iar participarea la ambele ateliere este de 120 lei/participant. Cadrele didactice însoţitoare beneficiază de gratuitate. Vârsta minimă de participare este de 8 ani. Înscrieri la ateliere: [email protected] | 0784 266 262 (telefon/WhatsApp)

Curatorul expoziţiei este Erwin Kessler, directorul MNAR. Echipa curatorială este formată din: Judit Balint, Mălina Conţu, Alina Petrescu, Emanuela Cernea, Costina Anghel. Consultanţi: Luiza Medeleanu, Adrian-Nicolae Furtună

România prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură şi sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalaţie, film, muzică, afişe, modă, timbre, cărţi de joc, vaze, bancnote, cărţi, albume şi manuale şcolare.

Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea şi al XX-lea, cu realismul socialist şi până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate şi prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei şi portului popular în creaţiile artistice.

Peste 300 de piese, provenind din patrimoniul MNAR şi din diverse muzee naţionale şi internaţionale, din colecţii private şi de la artişti contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecţie şi bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică şi geografică a expoziţiei contextualizează reprezentările costumului naţional românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorităţi din România (maghiară, germană), ci şi prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova şi Bulgaria, pentru a pune în evidenţă asemănările şi deosebirile, influenţele şi constantele.

Piesele selectate provin din patrimoniul MNAR, de la artişti şi colecţionari români şi de la 30 de muzee şi instituţii partenere: Musée national d’art moderne-Centre Pompidou, Paris, Fondation Louis Vuitton, Paris, Muzeul de Artă Galagan (Cernihiv, Ucraina – o colaborare dificilă, dar exemplară, în condiţiile războiului actual), Galeria Naţională din Sofia, Bulgaria, Muzeul Naţional de Artă al Modovei, Chişinău, Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional Peleş, Muzeul Judeţean de Artă „Centrul Artistic Baia-Mare”, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Biblioteca Naţională a României, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu“ – Muzeul de Artă Bacău, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi- Muzeul de Artă, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Sibiu, Muzeul de Artă Braşov, Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, Muzeul Naţional de Istorie a României, Muzeul Judeţean de Artă Prahova „Ion Ionescu – Quintus”, Muzeul de Artă Piatra-Neamţ, Fundaţia Academia Civică – Muzeul Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei  din Sighetu Marmaţiei, Muzeul Municipiului Bucureşti, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe,  Muzeul Naţional de Artă Contemporană al României/MNAC, Arhivele Naţionale ale României, Romfilatelia.