Prevenirea infiltrațiilor care au distrus salina ar fi costat doar 1,9 milioane de euro, o sumă infimă comparativ cu cele peste 4 milioane de euro plătite de compania de stat SALROM, în bonusuri salariale doar în anul 2022. Prin denunțul depus, FACIAS a cerut identificarea și tragerea la răspundere a angajaților implicați de la Administrația Națională „Apele Române” și de la Societatea Națională a Sării (SALROM).
Aceeași companie a raportat un profit net de 22 de milioane de euro în acel an. Din acești bani, în loc să investească în protejarea unei rezerve strategice de sare (estimată la 12 miliarde de euro), a direcționat aproape 30 de milioane către cheltuieli de personal. Rezervele de sare de la Praid, strategice pentru economia României , depășesc 500 de milioane de tone și au o valoare brută teoretică de cel puțin 12 miliarde de euro.
Documentele oficiale și studiile științifice puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către FACIAS, arată că dezastrul de la Salina Praid reprezintă o consecință directă abuzului săvârșit de autoritățile statului cu încălcarea obligațiilor legale pe care le aveau de a proteja vieți, proprietăți și patrimoniul național.
Un studiu științific publicat încă din 2007 atrăgea atenția că pârâul Corund este o amenințare reală pentru integritatea salinei, din cauza capacității sale de a dizolva sarea. Soluțiile tehnice propuse atunci – devierea pârâului și montarea unor stații de monitorizare – nu au fost implementate niciodată. În plus, organizația care avea rolul legal de custode al Rezervației naturale „Muntele de Sare Praid”, Societatea de Geografie „Cholnoky Jenő”, nu a întreprins nicio acțiune concretă, deși pericolul era consemnat negru pe alb în planul oficial de management aprobat de Ministerul Mediului.
În mai 2024, cu doar un an înainte de prăbușirea salinei, infiltrațiile au dus la închiderea temporară a obiectivului. Salina a fost redeschisă rapid, fără intervenții reale, deși semnalele de alarmă erau evidente.
Prin noul set de probe depus, FACIAS cere identificarea și tragerea la răspundere penală a celor care, deși aveau atribuții clare, au ales să închidă ochii. Este vorba despre angajați ai Administrației Naționale „Apele Române” și ai companiei SALROM, care au permis pierderea unui patrimoniu național de o valoare inestimabilă.
