În contextul discuțiilor publice privind noile măsuri fiscale menite să acopere deficitul bugetar, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a identificat peste 588 de milioane de euro risipiți de statul român prin salarii plătite unor persoane aflate la conducerea companiilor de stat fără performanță, litigii pierdute din culpă administrativă sau proiecte eșuate.
De exemplu, la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) președintele a încasat în 2024 peste 21.500 de euro lunar, iar vicepreședinții și membrii Consiliului au primit între 7.400 și 20.000 de euro lunar. Cu toate că în 2022 și 2023 piața asigurărilor a fost grav afectată de falimentele City Insurance și Euroins, fără ca ASF să intervină eficient pentru a le preveni, lipsa de performanță continuă să fie recompensată.
Un alt exemplu este Garda Forestieră Națională, unde șefii încasează lunar aproximativ 5.000 de euro, în contextul în care fenomenul tăierilor ilegale de păduri rămâne o problemă națională majoră.
La începutul anului, în timp ce Guvernul adopta „ordonanța trenuleț”, conducerea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR a beneficiat de o majorare salarială de 50%, în ciuda faptului că nu a înregistrat profit net în ultimii trei ani. Acest lucru a reprezentat o creștere a bugetului total pentru remunerațiile conducerii de la 2.081.339 lei în 2024 la 3.055.452 lei în 2025.
La Autoritatea Feroviară Română (AFER), în plină perioadă de austeritate, conducerea și-a bugetat pentru 2025 salarii de peste 7.000 de euro lunar, dublu față de indemnizația ministrului Transporturilor.
În cazul Complexului Energetic Oltenia, o altă companie de stat, scăderea drastică a profitului a fost urmată, paradoxal, de o majorare a bugetului de salarii cu 130 de milioane de lei (echivalentul a 26 de milioane de euro).
Înainte de a introduce o nouă povară fiscală, viitorul Guvern trebuie să dea dovadă de responsabilitate în gestionarea banului public. Așa-numita „taxă de solidaritate” trebuie aplicată cu prioritate în interiorul aparatului de stat, acolo unde risipa este sistemică.
Unul dintre cele mai grave cazuri identificate de FACIAS în cadrul Campaniei „Închideți robinetul risipei”, cu un total de 558 de milioane de euro risipiți, este cel al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care, între 2015 și 2024, a plătit despăgubiri de peste 533 de milioane de euro în urma litigiilor pierdute din vina propriilor angajați. Acestor sume li se adaugă alte 25 de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate fără finalitate sau întocmite necorespunzător.
Acestea sunt numai 6 exemple din cele peste 130.000 de instituții publice din România și cele peste 1300 de companii deținute de statul român.
