Fostul ministru al Mediului Mircea Fechet afirmă că „primele neruşinate” la pensionare de la Romsilva „au surori gemene” la CCR, acolo unde „fiecărui judecător care îşi încheie mandatul i se pregăteşte un cadou de despărţire de 180.000 lei”. Fechet consideră că aceste prime sunt „profund imorale” pentru că încalcă „flagrant principiul meritocraţiei”, dar şi „ruşinoase” pentru că vin dintr-un buget la care „contribuie şi o bunică dintr-o pensie câştigată după o viaţă de muncă, şi un fierar care stă încovoiat o zi pe un pod”. În opinia fostului ministru al Mediului, care a reuşit, în timpul mandatului său, să blocheze aceste prime la Romsilva, prin Ordonanţă de Urgenţă, România a devenit „o casă împărţită, unde în camerele din faţă stau privilegiaţii, care se răsplătesc inclusiv pentru că pleacă din funcţie, iar în bucătăria din spate stau milioane de români care achită nota de plată pentru dezmăţul primilor”.
„Primele neruşinate pentru pensionare de la Romsilva au surori gemene la Curtea Constituţională a României (CCR), acolo unde fiecărui judecător care îşi încheie mandatul i se pregăteşte un cadou de despărţire de 180.000 lei. Dacă pe cele pentru angajaţii de la Regia Naţională a Pădurilor am reuşit să le blocăm prin Ordonanţă de Urgenţă, în martie, mă aştept ca toate aceste peşcheşuri care sfidează bunul-simţ să dispară, nu doar cele de la CCR despre care se discută intens acum. Pentru că nimeni nu este mai presus de DREPTATE. Pare că unii au uitat că oamenii vor dreptate, mai ales când văd că legea şi-o face fiecare cum vrea. Şi pentru că niciun român nu trebuie să aibă soarta căţelului Samurache din fabula lui Grigore Alexandrescu, în care egalitatea e invocată pentru toţi, dar se dă «pe sărite»”, afirmă Mircea Fechet, pe Facebook.
În opinia fostului ministru al Mediului, primele de pensionare sunt „profund imorale” pentru că „nu sunt condiţionate de rezultate, ci se acordă automat, doar pentru că o persoană a deţinut o anumită funcţie”.
„E o încălcare flagrantă a principiului meritocraţiei, care spune că oamenii ar trebui recompensaţi pentru ceea ce fac, nu pentru poziţia pe care o ocupă vremelnic”, afirmă fostul ministru.
Fechet mai spune că, pe lângă faptul că sunt „imorale”, sunt „şi ruşinoase”, pentru că „vin dintr-un buget la care contribuie şi o bunică dintr-o pensie câştigată după o viaţă de muncă, şi un profesor care se împarte între două şcoli, şi un antreprenor care îşi plăteşte taxele şi impozitele la zi, şi un fierar care stă încovoiat o zi pe un pod”.
„Toţi le plătim, iar puşculiţa publică trebuie să NU mai hrănească privilegii, ci investiţii, binele comun, al tuturor. Citeam într-un comentariu că, pentru ca România să fie reformată, avem nevoie să schimbăm odată macazul, să sară de pe şine reflexele vechiului mod de a face politică, în care unii alegeau să închidă ochii în faţa oricărui mecanism păgubos, care se autorecompensează. Aşa a devenit România o casă împărţită, unde în camerele din faţă stau privilegiaţii, care se răsplătesc inclusiv pentru că pleacă din funcţie, iar în bucătăria din spate stau milioane de români care achită nota de plată pentru dezmăţul primilor”, afirmă Fechet.
El aminteşte că „a spus lucrurilor pe nume”, ca ministru, şi „a deranjat pe mulţi mai ales cu subiectul bonusurilor la pensionare” şi menţionează că ar face „la fel oricând”, pentru că „aceste prime au costat statul român, numai în ultimii cinci ani, peste 327 milioane lei, bani publici”.
„Îmi menţin opinia: să ieşi la pensie nu poate însemna să (mai) dai un tun pe spinarea românilor care muncesc cinstit! Nu e drept şi nu e moral. Toate aceste bonusuri nejustificate trebuie să dispară. România de azi nu-şi permite să mai accepte un sistem care răsplăteşte funcţia, şi nu performanţa. Un sistem în care cine pleacă din post pleacă şi cu recompensa, indiferent ce a făcut acolo. România nu se poate reforma cu jumătăţi de măsură, iar dreptatea nu poate fi «pe sărite», începând cu cei mai slabi. Cine vrea dreptate, trebuie să îşi asume că dreptatea nu se face selectiv. Se face pentru toţi, începând cu cei mai privilegiaţi, sau nu se face deloc. Şi, da, voi spune lucrurilor pe nume de fiecare dată, pentru că primul gardian al banilor publici e bunul-simţ”, conchide Mircea Fechet.
