Donald Trump a ameninţat că va opri furnizarea de arme către Ucraina pentru a pune presiune asupra aliaţilor europeni să se alăture unei „coaliţii de voinţă” pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz, potrivit unor persoane informate despre aceste discuţii, citate de Financial Times.
Strâmtoarea a fost efectiv închisă de Iran după ce SUA şi Israelul au atacat republica islamică la sfârşitul lunii februarie, blocând o rută prin care trece de obicei o cincime din petrolul mondial.
Preşedintele SUA a cerut marilor forţe navale ale NATO să-l ajute să redeschidă strâmtoarea luna trecută, dar a fost respins de capitalele europene, care au spus că acest lucru ar fi imposibil cât timp conflictul este în desfăşurare, mai multe dintre ele subliniind că acesta „nu este războiul lor”.
Trei oficiali familiarizaţi cu discuţiile au declarat că Trump a răspuns ameninţând că va opri livrările către PURL, iniţiativa NATO de achiziţionare de arme pentru Ucraina finanţată de ţările europene.
Ca urmare, şi la îndemnul secretarului general al NATO, Mark Rutte, un grup de ţări, inclusiv membri cheie ai alianţei precum Franţa, Germania şi Marea Britanie, a emis o declaraţie convenită în grabă pe 19 martie, care spunea: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturile adecvate pentru a asigura trecerea în siguranţă prin Strâmtoarea (Ormuz)”.
Unul dintre oficialii informaţi cu privire la discuţii a declarat: „Rutte a fost cel care a insistat asupra declaraţiei comune, deoarece Trump ameninţase că se va retrage din PURL şi, în general, din Ucraina. Declaraţia a fost apoi redactată rapid, iar alte ţări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a fost suficient timp pentru a invita pe toată lumea să o semneze imediat”.
Rutte a avut mai multe convorbiri telefonice cu Trump şi cu secretarul de stat american Marco Rubio în cele două zile premergătoare emiterii declaraţiei, au declarat doi oficiali.
„DESTUL DE ISTERIC”
Un alt oficial a spus că Rutte, într-o convorbire cu Franţa, Germania şi Marea Britanie, a explicat că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor de a ajuta la protejarea Strâmtorii Ormuz.
Oficialii britanici au insistat că Marea Britanie şi SUA discutau „la nivel militar” opţiuni pentru securizarea strâmtorii încă înainte de 19 martie, dar nu au negat că Washingtonul ameninţase că îşi va retrage sprijinul pentru Ucraina dacă ţările NATO nu îşi intensifică eforturile.
Adjunctul secretarului de presă al Casei Albe, Anna Kelly, a declarat: „Preşedintele Trump şi-a exprimat clar dezamăgirea faţă de NATO şi alţi aliaţi şi, aşa cum a subliniat preşedintele, «Statele Unite vor ţine minte»”.
Trump şi-a exprimat în repetate rânduri dezamăgirea faţă de aliaţii europeni pentru că nu fac mai mult pentru a sprijini războiul SUA împotriva Iranului, în timp ce prezintă conflictul din Ucraina ca fiind o problemă a Europei. „Noi suntem acolo pentru a proteja NATO, pentru a-i proteja de Rusia. Dar ei nu sunt acolo pentru a ne proteja pe noi. Este ridicol”, a spus el în timpul unei şedinţe de cabinet săptămâna trecută.
Trump a declarat pentru Reuters că intenţionează să anunţe miercuri seara, într-un discurs adresat publicului american, că va lua „cu siguranţă” în considerare retragerea din NATO.
REUNIUNE PREZIDATĂ DE MAREA BRITANIE PENTRU FORMAREA UNEI COALIŢII
Un oficial NATO a declarat că alianţa nu comentează conţinutul convorbirilor telefonice purtate de Rutte cu alţi lideri.
Răspunzând la o întrebare privind iritarea lui Trump faţă de aliaţii din NATO în legătură cu Strâmtoarea Ormuz, Rutte a spus: „Sunt încrezător că aliaţii, ca întotdeauna, vor face totul pentru a susţine interesele noastre comune”.
Între timp, mai multe ţări – inclusiv România – au subscris la declaraţia comună de la publicarea acesteia pe 19 martie.
Prim-ministrul britanic, Sir Keir Starmer, a declarat miercuri că va găzdui în această săptămână discuţii între cele 35 de ţări semnatare privind formarea unei coaliţii pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz „după încetarea luptelor”.
Operaţiunile SUA-Israel împotriva Iranului au intensificat concurenţa globală pentru rachetele interceptoare Pac-3 lansate de sistemele de apărare aeriană Patriot şi utilizate de ţările din Golf pentru a se apăra împotriva atacurilor iraniene. Interceptoarele sunt, de asemenea, o parte vitală a apărării Ucrainei împotriva rachetelor ruseşti.
Rubio a declarat vineri că livrările militare ale SUA către Ucraina prin mecanismul PURL nu au fost afectate de războiul din Orientul Mijlociu. „Nimic nu a fost încă redirecţionat”, a adăugat el. Însă Rubio nu a exclus posibilitatea ca, în viitor, SUA să încerce să redirecţioneze armele destinate Ucrainei pentru a reface stocurile americane consumate în războiul împotriva Iranului. „Dacă avem nevoie de ceva pentru America şi este american, îl vom păstra mai întâi pentru America”, a punctat el.
