„Algoritmii TikTok sunt deja mai puternici decât unele guverne. Soarta țărilor mici depinde mai mult de proprietarii companiilor de tehnologie decât de legile acestora. Europa nu este lider în cursa globală a tehnologiei, rămânând în spatele Americii și Chinei. Aceasta nu este o problemă minoră – este vorba despre slăbiciune, mai întâi tehnologică și economică, apoi politică. Avem nevoie de o abordare complet nouă și mai îndrăzneață a companiilor de tehnologie și a dezvoltării tehnologice. Dacă pierdem timpul, Europa va pierde acest secol. Acum, Europa rămâne în urmă în dezvoltarea inteligenței artificiale. (…) Europa este adesea mai concentrată pe reglementare decât pe libertate, dar atunci când este nevoie de o reglementare inteligentă, Bruxellesul ezită. Ar trebui să asigurăm o dezvoltare tehnologică maximă în Europa și să luăm împreună toate deciziile importante – pentru întreaga Europă”, a atras atenția Zelenski.
Anularea procesului electoral în România
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a stabilit că Georgescu Călin a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic. Documentele desecretizate de serviciile secrete arată că au avut loc atacuri asupra infrastructurii de alegeri, iar un document SRI indică faptul că ”în prezent nu deținem date certe cu privire la atacator ori cu privire la afectarea procesului electoral”.
După anularea alegerilor prezidențiale din România, mai multe persoane și asociații au contestat în instanță deciziile Curții Constituționale și ale Biroului Electoral Central, însă cererile judecate până acum au fost respinse.
Curtea de Apel București a respins, în ultima zi a anului 2024, ca neîntemeiată, cererea prin care se contesta decizia prin care întregul proces electoral pentru alegerea președintelui României a fost anulat.
Procesul a fost deschis de Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept care au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis, şi pe candidata USR Elena Lasconi.
Călin Georgescu a atacat ulterior la CEDO decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale. Călin Georgescu cere Curţii Europene a Drepturilor Omului să oblige statul român să organizeze turul doi al prezidenţialelor în care s-au calificat el şi Elena Lasconi.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, marţi, cu unanimitate de voturi, să respingă cererea lui Călin Georgescu de adoptare a unor măsuri provizorii privind anularea alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională. Concret, Georgescu a cerut ca decizia CCR să fie suspendată şi procesul electoral să fie reluat, însă CEDO a decis să nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie.
România, „naţiune-lider în apărarea cibernetică a Ucrainei”
„România va îndeplini rolul de naţiune-lider a Fondului de sprijin creat de NATO pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei”, după cum informa SRI în anul 2014, conform Radio România Actualități.
„România va îndeplini rolul de naţiune-lider a Fondului de sprijin creat de NATO pentru dezvoltarea capacităţii de apărare cibernetică a Ucrainei”, arăta Serviciul Român de Informaţii la vremea respectivă.
