Augustin Lazăr e de părere că serviciile secrete și Consiliulul Suprem de Apărare a Țării nu au acționat „cu diligența și operativitatea cu care trebuiau să se miște, având în vedere gravitatea faptelor”.
Deși protocoalele de colaborare dintre Serviciul Român de Informații (SRI) și Parchetul General au fost desființate, SRI tot ar fi trebuit să le trimită magistraților informațiile pe care le avea – despre atacurile cibernetice sau alte posibile nereguli privind alegerile.
Fostul procuror general al României se referă la protocolul care a funcționat între 2009 și 2016 între SRI și Parchetul de pe lângă Înalte Curte de Casație și Justiție, care prevedea colaborarea între cele două instituții. Acel protocol a fost desființat printr-o decizie a Curții Constituționale.
Augustin Lazăr, care a lucrat în magistratură aproape 40 de ani, mai spune că noua criză arată că legile care țin de siguranța națională, unele vechi de 30 de ani, trebuie îmbunătățite.
Fostul procuror general al României adaugă că Ministerul Public și alte instituții ar trebui să comunice mai mult cu cetățenii astfel încât starea „de ambiguitate și de neclaritate” să fie „dezamorsată”.
– Despre reacția serviciilor de informații și a Consiliulul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la criză: „CSAT-ul are autoritatea de a primi, în primul rând, aceste informări (n.r. de la serviciile secrete), are competența de a le examina și de a aprecia care este gravitatea faptelor […] Membrii CSAT-ului au evaluat acele informări și au constatat din cuprinsul lor că ar fi vorba de niște infracțiuni care trebuie să fie examinate de Ministerul Public, ceea ce s-a și făcut. Poate nu s-a făcut cu diligența, cu operativitatea cu care trebuiau să se miște”.
– Despre obligația SRI de a trimite informări procurorilor: „Noi am avut (n.r.protocol de colaborare între SRI și Parchetul General). Comunicarea era formalizată în acele protocoale. Fără acele protocoale, cineva trebuia să-și asume răspunderea, să pună mâna pe telefon și să transmită informal niște lucruri […] Fără informație judiciară promptă, nu putem face nimic. Nu putem prinde oameni corupți, să-i dovedim că sunt corupți, nu putem prinde teroriști”.
– Despre legile privind siguranța națională: „Noi avem legea 51/1991 privind siguranța națională, care așteaptă să fie actualizată de ani de zile. La fiecare secvență electorală, când își începe activitatea Parlamentul, se scot proiectele pentru actualizarea legilor […] Nu poți lucra cu instrumente juridice de acum 35 de ani pentru a combate fenomene care, uitați-vă ce se întâmplă: din tastatură sunt manipulați alegătorii și afectează siguranța națională.”
– Despre fascinația pentru originile românilor și folosirea ei electoral: „În campania electorală, candidații sunt interesați să le ofere oamenilor ce le lipsește […] Fiecare avem nevoie, după piramida lui Maslow, să avem sentimentul identității la o familie, la o comunitate nobilă și de la sine înțeles că oamenii din zona Sarmisegetuza Regia, ardelenii în general, sunt sensibili la originile latine ale poporului român și mai sensibili la acea rădăcină mai veche, a dacilor care au trăit pe teritoriul Transilvaniei.”
Fostul procuror general al României spune că, pentru a declanșa mai repede anchetele necesare în actuala criză, ar fi fost util ca procurorii să primească de la serviciile de informații și de la Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) informațiile deținute de acestea imediat ce au intrat în posesia lor.
„Pentru a se sesiza (n.r. procurorii), este necesar ca instituțiile statului, cele care au misiunea de a culege informații și de a proteja siguranța națională, dacă au informații cu referire la săvârșirea de infracțiuni, conform legii, sunt obligate să le prezinte procurorului, să le prezinte Ministerului Public. Ei bine, ele – aceste informații – au fost prezentate în primul rând CSAT-ului, fiindcă e o problemă de siguranță națională […] Membrii CSAT-ului au evaluat acele informări și au constatat din cuprinsul lor că ar fi vorba de niște infracțiuni care trebuie să fie examinate de Ministerul Public, ceea ce s-a și făcut. Poate nu s-a făcut cu diligența, cu operativitatea cu care trebuiau să se miște instituțiile, având în vedere gravitatea faptelor care sunt prezentate acolo”, a explicat Augustin Lazăr.
Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat pe 6 decembrie, în ziua anulării alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională, că serviciile de informații i-au comunicat despre vicierea primului tur abia după ce acesta a avut loc.
Șeful statului a declarat: „La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii, că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise”.
În documentele declasificate de SRI și publicate de Administrația Prezidențială pe 4 decembrie, principalul serviciu secret al României, SRI, enumeră mai multe acțiuni care ar fi influențat primul tur al alegerilor prezidențiale.
– Aproape 800 dintre conturile care au format inițial rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu pe TikTok au fost deschise în 2016.
– Ele au avut o activitate extrem de redusă până pe 11 noiembrie 2024 când „a fost activată la capacitate maximă întreaga rețea”.
– Pe 24 noiembrie 2024, SRI a obţinut date cu privire la publicarea unor credenţiale de acces asociate „bec.ro”, „roaep.ro” şi „registrulelectoral.ro” în cadrul unor platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, date similare fiind identificate şi în cadrul unui canal privat de Telegram recunoscut pentru diseminarea de date exfiltrate din foarte multe state, mai puţin Federatia Rusă.
– În urma verificărilor demarate s-a stabilit că exfiltrarea s-a realizat fie prin targetarea utilizatorilor legitimi către care au fost distribuite credenţialele de tip utilizator/parola, fie prin exploatarea serverului legitim de instruire pus la dispoziţie de către STS la adresa htips•//operatorsectie.roaep.ro.
– Aceste postări au fost efectuate după ce în data de 19.11.2024, un incident cibernetic a targetat şi a afectat infrastructura IT&C a AEP, în urma căruia atacatori cibernetici au compromis un server de hărţi (gis.registrulelectoral.ro), conectat atât în exterior, la internet, cât şi la reţeaua internă a AEP.
Informațiile privind vicierea primului tur al alegerilor prezidențiale au fost desecretizate pe 4 decembrie. În aceeași seară, Parchetul General a anunțat că nu a primit, până la acea dată, nicio sesizare sau informare din partea autorităților publice cu atribuții în desfășurarea procesului electoral, a organelor de politie sau a altor instituții.
Parchetul General a precizat, tot în seara declasificării, că CSAT i-a transmis doar hotărârea adoptată de membrii Consiliului în ședința din data de 28 noiembrie 2024, fără documentele care au fost desecretizate pe 4 decembrie.
Hotărarea CSAT cuprindea și ordinul ca organele de urmărire penală „să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT.”
Parchetul susține așadar că a aflat datele serviciilor de informații odată cu toată lumea, pe 4 decembrie, când Administrația Prezidențială a publicat cinci rezumate ale serviciilor de informații.
Ulterior, Parchetul General a declanșat mai multe anchete.
În interviul acordat la one2one, Augustin Lazăr spune că serviciile de informații au greșit pentru că nu au informat procurorii.
Pe de altă parte, Augustin Lazăr spune că, din 2017, Ministerul Public a fost slăbit. În raportul privind activitatea pe 2023, instituția preciza că mai mult de jumătate dintre posturi erau neocupate.
Augustin Lazăr confirma hemoragia de personal, dar și lipsa sprijinului politic pentru activitatea procurorilor:
„Înainte a existat o voință să avem un Minister Public puternic, în faza inițială, când am aderat la Uniunea Europeană și trebuia să avem resurse și procurorul trebuia să aibă specializări, și s-au făcut multe specializări, s-a făcut tot ce trebuie, au fost atrași magistrați de bună calitate, s-a făcut un statut de protejare a magistraților la cel mai bun nivel, cu salarizare, cu pensionare potrivită, cu protecție fizică pentru magistrați”, conchide fostul șef al Ministerului Public.
Printre achetele începute săptămâna trecută de Parchetul General sunt și șapte dosare în care procurorii cercetează fapte de violență, amenințări, omagiere a legionarilor sau promovare a unor doctrine fasciste.
Astfel de infracțiuni sunt prevăzute într-o ordonanță de urgență (nr. 31 din 2002), care interzice orice fel de manifestări fasciste, legionare, rasiste, xenofobe.
În anul 2021, Inspecția Judiciară a realizat un raport tematic în toată țara în legătură cu dosarele care existau pe rolul parchetelor din România cu privire la infracțiuni legate de folosirea de simboluri legionare și de incitare la ură. În evidențele Parchetului erau câteva sute de dosare bazate în mare măsură pe plângeri. Majoritatea dosarelor au fost închise.
Concluziile Inspecției Judiciare arătau că procurorii au nevoie de o instruire specială pentru a putea instrumenta astfel de dosare.
Fostul procuror general al României spune că inițial, procurorii nu au putut aplica eficient ordonanța 31 din 2002. Pentru că „s-a constatat că termenul legionarism nu era (în lege – n.r.). Și așa lucrurile au evoluat treptat, fără să existe o jurisprudență.”
Augustin Lazăr crede că Ministerul Public ar trebui să analizeze ce s-a întâmplat în ultimii ani cu dosarele deschise pentru promovarea extremismului.
Sursa: RomâniaLiberă.org, în traducerea Rador Radio România